Biblia - verset cu verset: Un refuz de politeţe la o invitaţie sinceră

Facerea 19, 2: „Şi a zis: «Stăpânii mei, abateţi-vă pe la casa slugii Voastre, ca să rămâneţi acolo; spălaţi-Vă picioarele, iar dimineaţă, sculându-Vă, Vă veţi duce în drumul Vostru». Ei însă

au zis: «Nu, ci vom rămâne în uliţă».“ Formula de adresare a dreptului Lot reflectă ospitalitatea cu care îi întâmpină pe cei doi Oaspeţi. „Stăpânii mei“, le spune el celor doi Străini, vădind o smerenie copleşitoare. „Omul cel plin de slavă, omul cel vestit, omul care ajunsese atât de bogat, stăpânul (n.r. - este vorba despre Lot), numeşte «stăpâni» (n.r. - sau «domni», după alte traduceri) pe nişte străini, pe nişte necunoscuţi, pe nişte oameni de rând după înfăţişare, pe nişte călători, pe nişte oameni cu care n-avea nici o legătură“, scrie Sfântul Ioan Gură de Aur. În aceeaşi zi, Îngerii acceptaseră imediat propunerea făcută de Avraam, la Mamvri, însă păreau că se opun aceleia a lui Lot. Într-o notă a Bibliei sau Sfintei Scripturi, Ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta aflăm că reacţia lor reprezintă un „refuz de politeţe, în replică la tot atât de politicoasa invitaţie a fostului nomad care acum poate pofti pe cineva în casa lui“. O altă explicaţie ar fi aceea că Străinii au pus la încercare sinceritatea lui Lot, verificând dacă invitaţia sa era doar formală, sau expresia dorinţei sincere a inimii sale de a-i găzdui în locuinţa sa. Este amintit a doua oară în textele biblice obiceiul spălării cu apă a picioarelor călătorilor obosiţi (Facerea 18, 4: „Se va aduce apă să Vă spălaţi picioarele şi să Vă odihniţi sub acest copac“), un aspect necesar al ospitalităţii în unele ţări răsăritene până în ziua de azi. Apoi, înnoptarea sub cerul liber, pe care aparent o preferau cei doi Oaspeţi, nu era un lucru tocmai neobişnuit în acele vremuri. Dimpotrivă. Sunt numeroase mărturii care arată că adesea călătorii petreceau nopţile afară (a se vedea şi Facerea 28, 11), probabil nefiind o neplăcere reală să se procedeze aşa în acele părţi, deoarece cetăţile din câmpie aveau o climă semitropicală primitoare.