Biblioteca din Alexandria, de la cenușă la renaștere

Un loc legendar, un templu antic al cărților, Biblioteca din Alexandria fascinează și astăzi, mai ales că mintea umană are darul de a încărca zonele de necunoscut cu cele mai ciudate închipuri, întrebându‑ne ce comori extraordinare ale cunoașterii s‑or fi găsit în cele circa 900.000 de pergamente pierdute.

Orașul egiptean Alexandria a fost întemeiat în jurul lui 332 î.Hr., de Alexandru cel Mare, și s‑a dezvoltat în continuare și în vremea lui Ptolemeu I. Acesta din urmă a construit, în 288 î.Hr., un palat care găzduia o universitate, o academie și o bibliotecă. La început mărimea bibliotecii se ridica la 400.000 de volume (papirusuri), ca pe timpul lui Cezar să ajungă la 700.000. Nici momentul distrugerii biliotecii și, implicit, nici cauza ei nu sunt cunoscute, existând mai multe variante: războiul civil dintre Cezar și Pompei (48 î.Hr.), conflictele pentru putere dintre păgâni și creștini (250-350), decretul lui Teofilus din 391, cucerirea arabă din jurul anului 650.

Printre cercetători sunt mai credibile două dintre aceste variante: una atribuind distrugerii bibliotecii războiului civil de la sfârșitul secolului III d.Hr., cealaltă luptelor care au urmat edictului dat de către împăratul Theodosius, prin care religiile păgâne erau scoase în afara legii (anul 391).

Noua Bibliotecă din Alexandria este, de fapt, un mic oraș al cărții și culturii, mult mai mult decât o simplă bibliotecă. Ea înseamnă, pe lângă cele câteva milioane de volume, care formează cele șase biblioteci specializate pe domenii - artă și materiale multimedia și audiovizuale, copii, tineret, formate micro, cărți rare și de colecție - și trei muzee de antichități, manuscrise, istoria științei, un planetariu, un exploratoriu, culturama, o panoramă culturală expusă pe nouă ecrane.

Această bibliotecă mai găzduiește și instituții importante, precum:
Academia Bibliotheca Alexandrinae, Societatea Arabă pentru Etica Științei și Tehnologiei, Fundația Anna Lindh pentru dialog intercultural, Institutul de Studii pentru Pace al Mișcării „Suzanne Mubarak”, Proiectul de Cercetare Medicală, Centrul „Jean‑Rene Dupuy” pentru Lege și Dezvoltare, Biroul Regional Arab al Academiei de Științe pentru Dezvoltare Mondială, Biroul Regional al Federației Internaționale a Asociațiilor Bibliotecilor, Secretariatul Comisiilor Naționale Arabe ale UNESCO, Rețeaua Orientului Mijlociu și Nord‑Africană pentru Economia Protecției Mediului.