Biserica de la Palatul Cotroceni, în sărbătoare

Biserica îi pomeneşte în fiecare an, la 7 octombrie, pe Sfinţii Mari Mucenici Serghie şi Vah, martirizaţi pentru credinţa lor la începutul secolului al IV-lea. Părticele din moaştele acestor doi sfinţi se păstrează în Catedrala mitropolitană din Craiova şi, începând cu anul 2009, în biserica din incinta Palatului Cotroceni, ridicată pe locul vechii ctitorii cantacuzine demolate de Ceauşescu în 1984.

Sfinţii Mucenici Serghie şi Vah, ofiţeri creştini în armata imperială a lui Maximian Galeriu, care au pătimit în prima decadă a secolului al IV-lea, sunt prezentaţi în cele mai vechi dintre colecţiile martirice. "Acta Sanctorum" notează că Serghie era primicer al gărzilor cezarului Maximian al Orientului, iar Vah era secundul său. Apreciat de împărat, Serghie izbutise să promoveze guvernator al provinciei Augusta Eufrat pe un prieten al său, Antioh. Tocmai acest Antioh este cel care condamnă, după îndelungi stăruinţe şi îndemnuri la apostaziere, mai întâi pe Vah şi apoi pe binefăcătorul său, Serghie, la moarte mucenicească. Mormintele şi moaştele sfinţilor au devenit loc de pelerinaj încă din perioada primară a creştinismului, numeroase lăcaşuri de cult primindu-i drept ocrotitori.

Cinstirea sfinţilor în Ţările Române

Şi în Ţările Române aceşti sfinţi s-au bucurat de o cinstire deosebită, moaştele lor aflându-se în Muntenia încă din secolul al XVII-lea. Însemnările de călătorie ale diaconului Pavel de Alep, însoţitorul patriarhului Macarie al III-lea Zaim în vizitele sale în Ţările Române, confirmă că la jumătatea secolului al XVII-lea, aceste sfinte odoare se aflau depuse spre închinare în Catedrala Sfântului Voievod Neagoe Basarab din Curtea de Argeş: "Printre nepreţuitele moaşte ale sfinţilor, păstrate în această biserică, ne-am închinat la capul Sfântului Serghie şi de asemenea la al lui Vacho, precum şi la capul lui Nifon, patriarhul Constantinopolului, care a murit la Sfântul Munte; şi pe lângă acestea şi la multe alte moaşte". În anul 1948, moaştele Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah au fost mutate în biserica închinată Sfântului Mare Mucenic Dimitrie din Craiova, catedrală a noii mitropolii a Olteniei.

Renaşterea bisericii de la Cotroceni

Părintele arhimandrit Irineu Dogaru, slujitor la biserica având regim de paraclis al Palatului Cotroceni, ne-a oferit un scurt istoric al acestui lăcaş de cult: "Biserica de la Cotroceni este o reparaţie morală care s-a făcut istoriei, neamului şi Bisericii, pentru că, după cum se ştie, în 1984, biserica vechii Mănăstiri Cotroceni, cea construită de Şerban Cantacuzino, a fost demolată. A rămas numai temelia bisericii şi pe această fundaţie s-a reclădit, mai întâi în 2003, un memorial al Cantacuzinilor, aducându-se înapoi osemintele familiei Cantacuzino, care după demolare au fost mutate la Biserica Fundenii Doamnei. Atunci s-a refăcut pronaosul într-un memorial, iar în 2008 a fost rezidită biserica în forma ei iniţială, după toate documentele care existau: fotocopii, inscripţii, fotografii. Toate acestea la un loc au făcut să renască biserica de la Cotroceni în forma ei iniţială. Au fost readuse coloanele originale de la mănăstirile Cernica şi Căldăruşani, inclusiv ancadramentele de la uşi şi ferestre, şi repuse pe locurile lor. Biserica, în proporţie de 90%, este întocmai precum cea construită de Şerban Cantacuzino. Îi lipseşte amvonul, care exista atunci când a fost demolată. Pe 11 octombrie se împlineşte un an de când biserica a fost târnosită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, şi IPS Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, în prezenţa a foarte mulţi preoţi şi credincioşi. Din acel moment, biserica a fost redată cultului şi este legată de Sfinţii Mucenici Serghie şi Vah, pentru că, din bunăvoinţa IPS Mitropolit Irineu, ne-au fost dăruite părticele din moaştele celor doi sfinţi, într-o raclă frumoasă dăruită de PF Părinte Daniel, care se găsesc în biserica de la Cotroceni şi care sunt scoase spre închinare în duminici şi sărbători şi, mai ales, în ziua prăznuirii sfinţilor. Iată că există această legătură între biserica de la Cotroceni şi catedrala din Craiova, pentru că acolo se găsesc capetele celor doi sfinţi, iar noi ne considerăm un fel de fraţi mai mici ai acestei catedrale, pentru că beneficiem de prezenţa acestor sfinte moaşte".

Protectori ai împăratului, pe pământ, şi ai voievodului, din înaltul cerului

În continuare, părintele arhimandrit Irineu Dogaru ne-a arătat motivul pentru care biserica de la Cotroceni a primit în dar aceste cinstitele moaşte: "Al doilea hram, dar tot atât de important ca şi primul - Adormirea Maicii Domnului - este închinat Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah, pentru că există o istorie legată de primul ctitor al bisericii vechi a Mănăstirii Cotroceni, Şerban Cantacuzino. În luptele pentru câştigarea domniei, când a fost fugar, fuga lui s-a produs chiar în ziua de 7 octombrie, a prăznuirii sfinţilor şi, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu şi celor doi sfinţi, a ridicat această biserică având hramul Sfinţilor Serghie şi Vah şi Adormirea Maicii Domnului. Avea mare evlavie voievodul Şerban Cantacuzino la cei doi sfinţi, şi de aceea a dăruit acest hram, nu numai pentru faptul că l-au ocrotit, dar şi pentru că aceşti doi sfinţi, după cum aflăm din sinaxar, au fost ofiţeri şi şefi ai gărzii împăratului Maximian. Aşadar, erau oarecum consideraţi din anturajul împăratului şi atunci Şerban Cantacuzino şi i-a luat ca protectori. Dacă ei au asigurat protecţia împăratului în timpul vieţii, Şerban Cantacuzino i-a luat ca protectori din înaltul cerului, din împărăţia lui Dumnezeu".

Primul hram al bisericii după redeschidere

Astăzi se serbează primul hram al bisericii, după actul de "dreptate civică, de demnitate politică şi de spiritualitate creştină", conform cuvântului Preafericitului Părinte Daniel cu ocazia târnosirii bisericii la 11 octombrie 2009. În acest sens, părintele arhimandrit Irineu Dogaru, slujitor al lăcaşului de cult, îndeamnă credincioşii să se îndrepte către biserica Palatului Cotroceni, la ceas de sărbătoare: "Este primul hram sărbătorit anul acesta; ne-am fi dorit să fie de o amploare deosebită, dar, deocamdată, multă lume nu ştie. Am încercat şi vom continua să popularizăm, să facem cunoscut faptul că la Cotroceni există o biserică având două hramuri, şi Adormirea Maicii Domnului - sărbătorit anul acesta cu mare bucurie pe 15 august - şi Sfinţii Serghie şi Vah, pe care dorim să-l împământenim, ca mulţi credincioşi să vină, să participe la slujbă şi să se închine sfintelor moaşte ale Sfinţilor Serghie şi Vah, pe care le avem în biserică".