Biserica din Muzeul Satului din Baia Mare a fost resfințită

Un articol de: Andrei Fărcaş - 23 Aprilie 2018

Preasfinţitul Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, însoţit de arhim. Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial social-filantropic şi misionar, a resfinţit sâmbătă, 21 aprilie, după Sfânta Liturghie, biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă” din Muzeul Satului din Baia Mare, iar apoi a participat la deschiderea, pentru sezonul estival, a Muzeului Satului, secţie în aer liber a Muzeului de Etnografie şi Artă Populară.

Resfinţirea bisericii-muzeu a avut loc după lucrările efectuate la biserică în urma furtunii care a afectat grav, anul trecut, mai multe zone din vestul țării.

„Ceea ce s-a petrecut în toamna anului trecut a fost un dezastru pentru municipiul Baia Mare, această furtună cu tornade şi cu tot felul de pagube materiale, care au afectat inclusiv Muzeul Satului şi biserica noastră”, a spus PS Episcop Iustin, cu referire la furtuna deosebit de puternică, ce a rupt turla bisericii Muzeului Satului în septembrie 2017.

„S-au găsit resursele materiale şi financiare ca să se restaureze atât acoperişul bisericii, cât şi casele afectate. De aceea, noi, astăzi, după ce părinţii au săvârşit, anticipat cu două zile, Sfânta Liturghie de hram, hramul acestei biserici fiind Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, am resfinţit acest sfânt locaş”, a mai spus ierarhul.

Biserica din Muzeul Satului este construită pe la 1650 şi a fost adusă în Muzeu din Parohia Chechiş, Protopopiatul Baia Mare, între cele două războaie mondiale.

După resfinţirea bisericii, PS Episcop Iustin a luat parte la festivitatea de deschidere pentru public a Muzeului Satului, la care  au participat Monica Mare, directorul Muzeului de etnografie şi artă populară, de care aparţine Muzeul Satului, Ioan Doru Dăncuş, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, arhim. Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial social-filantropic şi misionar. PS Episcop Iustin, care i-a avut alături pe copiii din satul natal Rozavlea, îmbrăcaţi în costumul popular de pe Valea Izei, a apreciat frumuseţea şi personalitatea costumului popular: „Este atâta frumuseţe aici. Tinerii nici nu-şi dau seama că atunci când abandonează costumul tradiţional se banalizează, intră într-o societate care-i globalizată şi depersonalizează oamenii. Îi face o masă uniformă, care nu mai are identitate creştină sau religioasă, nu mai are identitate culturală, nu mai are valori, nu mai are rădăcini, este, pur şi simplu, dislocată şi dezrădăcinată. Aceasta-i lumea postmodernă în care trăim şi pe care nu o blamăm, dar constatăm cu regret că ne abandonăm rădăcinile. Or, Biserica, ce este o instituţie care a mers în ritmul poporului şi a cărei inimă a bătut întotdeauna cum a bătut inima poporului, şi care a susţinut valorile noastre sfinte, şi valorile noastre româneşti, cultura creştină, tradiţia, portul, graiul, colindul, cântul, toate tradiţiile legate de botez, de înmormântare, de toate sărbătorile tradiţionale ale noastre, ale românilor, Biserica este prima care nu socoate că duce o luptă şi că îşi afirmă un drept, ci socoate că e o datorie să apere aceste valori şi este fericită să aibă parteneri în acest demers. În Maramureş este o tradiţie atât de puternică, atât de vie, atât de frumoasă, atât de îndrăgită de români şi de străini, încât ar fi păcat să o abandonăm”. După redeschiderea oficială, a urmat un spectacol în care au evoluat mai multe formaţii artistice din cele cinci „ţări” ale judeţului Maramureş.