Biserica Domnească de la Curtea Veche va fi resfinţită

Biserica Domnească de la Curtea Veche, ctitorită de domnitorul Mircea Ciobanu în anul 1559, va fi resfinţită duminică, 16 iunie, informează basilica.ro. Resfinţirea bisericii se face după ample lucrări de restaurare şi consolidare interioară şi exterioară care s-au realizat între anii 2008 şi 2013.

Potrivit pr. paroh Gheorghe Zaharia, în aceşti ani s-au făcut următoarele lucrări: consolidarea-restaurarea bisericii, restaurarea picturii, restaurarea catapetesmei, înfrumuseţarea bisericii cu mobilier nou, sculptat în lemn de stejar, amenajare paviment în jurul sfântului lăcaş. În anul 2006 a fost schimbată piatra Sfintei Mese şi s-a executat uşa exterioară la Sfântul Altar. Apoi, în anul 2007 a fost restaurată pictura bisericii. Catapeteasma a fost restaurată în anul 2008, an în care Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i-a acordat Bisericii „Sfântul Anton“ - Curtea Veche demnitatea de Paraclis patriarhal. În anul 2009, lăcaşul de cult a fost dotat cu mobilier nou şi s-a realizat muzeul parohial, care a fost sfinţit de Patriarhul României la 2 februarie 2010. Acesta este primul muzeu parohial din Bucureşti. În anul 2009, la sărbătoarea Sfântului Antonie cel Mare, 17 ianuarie, au fost marcaţi cei 450 de ani de existenţă ai sfântului lăcaş prin lansarea volumului aniversar Biserica „Buna Vestire“ şi „Sfântul Antonie cel Mare“- Curtea Veche. La sărbătoarea Bunei Vestiri din anul 2011 a fost lansat DVD-ul realizat de Trinitas TV, intitulat „Biserica Domnească «Sfântul Antonie»- Curtea Veche“. În cursul anului 2010 şi începutul anului 2011 s-a realizat lucrarea de refacere exterioară a bisericii, apoi în continuarea anului 2011 au început ample lucrări de consolidare şi refacere a clopotniţei, a anexelor ei, dar şi refacerea exterioară a muzeului parohial. Lucrările la muzeul parohial s-au încheiat în 2012, iar celelalte continuă.

Ctitorie a domnitorului Mircea Ciobanu

Biserica Domnească de la Curtea Veche - devenită Paraclis patriarhal din anul 2008 - are hramul istoric „Buna Vestire“ (25 martie), iar de la jumătatea secolului al XIX-lea, al doilea hram este închinat Sfântului Cuvios Antonie cel Mare (17 ianuarie) a cărui icoană făcătoare de minuni se află în această sfântă biserică şi aduce binecuvântare şi mângâiere miilor de credincioşi care îi calcă săptămânal pragul. Veche capitală a Ţării Româneşti, oraşul Bucureşti păstrează numeroase monumente de artă religioasă medievală, printre care o serie de biserici şi mănăstiri vechi, începând din secolul al XVI-lea, de când oraşul a devenit reşedinţa statornică a voievozilor munteni. Printre cele mai importante monumente de acest fel se găseau, în chip firesc, bisericile construite la vechea curte domnească (numită, după părăsirea ei, în 1775, „Curtea Veche“), lăcaşuri din care se mai păstrează azi doar Biserica „Buna Vestire“, numită în trecut „Biserica domnească mare“, sau „Biserica de jos“, spre a se deosebi de „Biserica de sus“, cu hramul Sfântului Ioan Botezătorul, construită în sec. XVII şi demolată în secolul trecut. Biserica de la Curtea Veche a fost lăcaş de închinăciune pentru mulţi dintre domnii Ţării Româneşti, care s-au rugat aici cu credinţă şi evlavie: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Şerban Cantacuzino, Sfântul Constantin Brâncoveanu şi alţi iluştri voievozi din veacurile XVI-XVIII. Din textul pisaniei rezultă că biserica a fost zidită de Mircea Ciobanul, probabil în a doua domnie (1558-1559), fiind terminată şi zugrăvită de urmaşul său Petru cel Tânăr (1559-1568).