Biserici cu izvoare şi ape vindecătoare

Mii de credincioşi îşi îndreaptă astăzi paşii către numeroasele izvoare făcătoare de minuni de pe lângă mănăstirile şi bisericile de mir din ţara noastră pentru a participa la Sfânta Liturghie şi la slujba de Sfinţire a apei prin care se pomenesc minunile Maicii Domnului de la Izvorul Tămăduirii din vechime.

La Catedrala patriarhală din Bucureşti se săvârşeşte astăzi Sfânta Liturghie, iar la sfârşit slujba de Sfinţire a apei, oficiată în afara lăcaşului de rugăciune, în spaţiul dintre Catedrală şi Palatul patriarhal, unde au fost pregătite recipiente speciale din care credincioşii pot lua agheasmă pentru gustare spre vindecare şi întărire sufletească şi trupească. „Este tradiţia împământenită în această zi ca după Sfânta Liturghie să se facă şi slujba Aghesmei Izvorului Tămăduirii, care are o rânduială specială, singura de acest gen din cursul anului bisericesc, cu cântări din slujba Învierii, din care amintim în mod special Canonul Învierii, şi cu rugăciunile de sfinţire a apei spre pomenirea minunilor pe care Maica Domnului le-a făcut în apropiere de Constantinopol, acolo unde se află şi astăzi izvorul făcător de minuni“, ne-a spus părintele Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale şi Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Hram la Mănăstirea Ghighiu din Prahova

Astăzi îşi serbează hramul şi Mănăstirea Ghighiu din judeţul Prahova, Arhiepiscopia Bucureştilor, unde se află un izvor făcător de minuni deasupra căruia a fost ridicat în cursul anilor un foişor din zid. De la descoperirea din anul 1817 de către călugărul Agapie a izvorului care urcă din adâncul pământului până la suprafaţă aproape în chip minunat, fără să aibă nevoie de pompe, mulţi credincioşi s-au vindecat în fiecare an aici de diferite boli şi suferinţe. Tot la această mănăstire este cinstită astăzi de pelerini şi Icoana Maicii Domnului „Siriaca“, adusă din Patriarhia Antiohiei în România în anul 1958. Astăzi şi Mănăstirea Parepa din localitatea Colceag, judeţul Prahova, unde se află un izvor tămăduitor, îşi serbează hramul, fiind aşteptaţi numeroşi pelerini.

Pelerini la izvorul Sfântului Apostol Andrei de la Dervent

Izvorul Tămăduirii de la Mănăstirea Dervent din judeţul Constanţa, Arhiepiscopia Tomisului, este căutat astăzi de numeroşi pelerini care participă la slujbe şi iau cu credinţă apa sfinţită. Tradiţia arată că acest izvor tămăduitor este cel mai vechi de la noi din ţară, el ajungând până la vremurile când Sfântul Apostol Andrei cutreiera meleagurile dobrogene pentru a vesti Evanghelia mântuirii. Izvorul a apărut în chip minunat când Sfântul Apostol Andrei a lovit cu toiagul în pământ, iar acolo unde apa a curs s-a construit şi un baptisteriu în care Apostolul boteza pe cei care deveneau creştini. La hramul Mănăstirii Dervent participă nu numai pelerini din România, ci şi din Bulgaria şi Grecia care au multă credinţă în puterea tămăduitoare a acestui izvor.

Şi în oraşul Brăila din Arhiepiscopia Dunării de Jos se află un izvor tămăduitor care izvorăşte de sub altarul Bisericii „Buna Vestire“, cunoscută ca biserică a comunităţii greceşti din Brăila. A fost descoperit în anul 1863, în timp ce se efectuau lucrările de construcţie a sfântului lăcaş. Încă de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza s-a dus vestea despre această apă tămăduitoare. Credincioşii vin aici cu nădejdea în ajutorul Maicii Domnului, şi se spune că izvorul curge prima dată la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.

Izvoare tămăduitoare la Glavacioc şi Vâlcelele

Şi la Mănăstirea Glavacioc din judeţul Argeş, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, se află un izvor despre apa căruia se spune că este făcătoare de minuni. Acesta izvorăşte de sub altarul bisericii şi iese la suprafaţă la poalele colinei pe care este aşezată mănăstirea. Apa lui formează un mic lac. Prima minune s-a petrecut cu Vlad Vodă Călugărul (1482-1496), care s-a vindecat de o boală de stomac, ulcer sau gastrită. Credincioşii care poposesc la mănăstire coboară şi la „sfânta fântână cu apă pururea curgătoare şi de minuni făcătoare“, se arată în pisania mănăstirii. Tot în judeţul Argeş se află şi Biserica „Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul“, din satul Vâlcelele-Crâmpotani, comuna Merişani, unde se află, potrivit tradiţiei, şapte izvoare tămăduitoare.