Biserici din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, ocrotite de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, prăznuiţi astăzi de Biserica Ortodoxă, ocrotesc numeroase biserici ortodoxe din ţară, multe dintre acestea fiinţând în Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. În această zi de sărbătoare, credincioşii sunt aşteptaţi să participe la Sfânta Liturghie în toate bisericile, dar mai ales în cele care îşi serbează hramul.

Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi Locţiitor de Episcop al Huşilor, va oficia astăzi slujba Sfintei Liturghii la Biserica „Sf. Împ. Constantin şi Elena“, aflată în spatele Palatului Culturii. Sfântul lăcaş datează din anul 1759, când în izvoarele istorice se vorbeşte despre o bisericuţă din lemn. Între 1814-1816, Gheorghe Catargiu ridică o biserică din zid, după cum arată inscripţia de pe uşa bisericii. În anul 1936 devine parohie. În perioada 1969-1974 este realizată pictura interioară a bisericii. Între anii 2001 şi 2003 au loc numeroase lucrări de reconsolidare, restaurare, reparaţie şi extindere a bisericii, după cum a spus pr. paroh Ştefan Ropotă. Astăzi va fi mare sărbătoare şi la Biserica „Sf. Împ. Constantin şi Elena“ din cartierul ieşean Galata, care a început să fie construită la începutul anului 2000, pe un teren aflat în proprietatea parohiei, ce a fost sfinţit la 29 iunie 1999 de către PF Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. „Un moment remarcabil din viaţa parohiei îl constituie sfinţirea demisolului noii biserici în anul 2004, la praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Până în prezent, s-a reuşit a se executa în întregime zidăria, şarpanta bisericii şi o parte din învelitoare, din tablă de cupru. În funcţie de fondurile pe care le vom primi de la credincioşi, de la Primăria Municipiului Iaşi - care este un sponsor important al parohiei noastre - vrem să cumpărăm şi cealaltă cantitate de tablă pentru acoperiş„, a declarat pr. paroh Gheorghe Manole. Complex social pe lângă parohia „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Darabani Biserica „Sf. Împ. Constantin şi Elena“ din cimitirul Eternitatea al oraşului Botoşani a fost construită între 1881-1882. Sfântul lăcaş a fost ridicat de Primăria Botoşani. În perioada 1975-2003, la această biserică nu a fost numit nici un preot paroh. „Din anul 2003 am început lucrările de consolidare şi de extindere a bisericii, pentru că era o simplă capelă mortuară“, a declarat pr. paroh Nicolae Bobârnea. Parohia „Sf. Împ. Constantin şi Elena“ din Dorohoi a fost înfiinţată în anul 1996 de către PF Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Locul actualului sfânt lăcaş a fost sfinţit de către PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, în anul 2000, iar în anul 2003 au fost demarate săpăturile la fundaţie. Între 2004-2006, Consiliul Parohial a colectat fonduri de la credincioşii din municipiul Dorohoi, în prezent lucrările ajungând la nivelul turnului central şi al turnului de clopote. „Pe viitor urmează să ne ocupăm de lucrările la acoperiş, la tencuielile interioare şi exterioare“, a declarat pr. paroh Constantin Ciobanu. Biserica „Sf. Împ. Constantin şi Elena“ din oraşul Darabani a fost ridicată între anii 1994 şi 2001, cu sprijinul credincioşilor. Parohia „Sf. Împ. Constantin şi Elena“ are un complex social în care îşi desfăşoară activitatea brutăria Protopopiatului Darabani. „Al doilea hram al bisericii noastre este Sf. Ioan Iacob de la Neamţ. Acest al doilea hram a fost stabilit pentru că Sfântul Ioan Iacob este din zona noastră, din localitatea Crăiniceni“, a spus pr. Constantin Pânzariu, protopop al Protopopiatului Darabani. Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Roman, de o frumuseţe aparte În Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, astăzi îşi sărbătoreşte hramul Biserica „Sf. Împ. Constantin şi Elena“ din Gura Humorului. După cel de-al Doilea Război Mondial, sfântul lăcaş era într-o stare deplorabilă, iar conducerea din acele timpuri a propus ca ea să fie dărâmată. Auzind despre această hotărâre, s-a intervenit la timpul cuvenit şi s-a reuşit să se obţină în proprietate acest lăcaş sfânt, care ulterior a fost restaurat şi a fost îmbrăcat cu pictură. În 1842, boierul Enache Crupenţchi a ridicat Biserica „Sf. Împ. Constantin şi Elena“ din municipiul Bacău, în interiorul căreia, în anul 1846, a funcţionat o şcoală în care se pregăteau candidaţii pentru primirea în Seminarul Socola de la Iaşi. „Ca urmare a cutremurului din 1977, sfântul lăcaş a fost grav afectat. Preoţii slujitori, de-a lungul timpului, s-au împlicat în lucrările de refacere ale acestui aşezământ“, a declarat pr. Constantin Gherasim, consilier pe probleme de tineret şi mass-media al Episcopiei Romanului. Biserica, închinată Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, a fost construită sub conducerea antreprenorului Dumitru Cobzaru, care a lucrat la zidirea ei până în anul 1943, când a murit căzând de pe o schelă a bisericii. „Biserica este înaltă, în plan treflat, susţinută de şapte contraforturi, fiind zidită din cărămidă. Are o frumuseţe aparte, deşi a fost construită în timpul celui de-al Doilea Război Mondial“, a explicat pr. paroh Remus Scânteie. Parohia „Sf. Împ. Constantin şi Elena“ din Bârlad a fost înfiinţată în 1931, însă piatră de temelie a bisericii a fost pusă în 1876, de către episcopul Iosif al Huşilor. Biserica a fost dărâmată în 1940 de cutremur, iar din cărămida acesteia a fost zidită o capelă care a slujit drept biserică parohială până în 1986, când s-a construit actuală biserică. „În urmă cu doi ani am refăcut acea biserică care se deteriorase, din cauza vicisitudinilor vremii, şi pe care am resfinţit-o. În momentul de faţă, avem un proiect de extindere a actualei biserici în care slujim, pentru că a devenit neîncăpătoare, dar şi pentru faptul că turla s-a rotit câteva grade pe propria axă, riscând să se prăbuşească peste biserică“, a menţionat pr. paroh Brânduş Ungureanu.