Biserici închinate Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul

Biserica Domnească din Piatra Neamţ, închinată Naşterii Sf. Ioan Botezătorul, îşi serbează astăzi hramul. Ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, sfântul lăcaş a fost construit din piatră între anii 1497-1498.

Mănăstirea Gorovei din judeţul Botoşani îşi cinsteşte astăzi ocrotitorul. Biserica mare a mănăstirii, cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul“, a fost ctitorită de egumenul Macarie Jora, între anii 1828-1834. Tot astăzi îşi serbează hramul Schitul Sihla din Neamţ, construit în apropiere de peştera în care s-a nevoit Cuvioasa Teodora. Actuala biserică a Schitului Sihla, cu hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul“, datează din anul 1813, fiind refăcută în 1973 prin grija arhim. Victorin Oanele, stareţul Mănăstirii Sihăstria. În Protopopiatul Iaşi 2, azi va fi sărbătoare la Biserica „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul“ din parohia Boroseşti şi la Biserica „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul“ - Bucium. În Episcopia Huşilor, Mănăstirea „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul“ din judeţul Vaslui îşi sărbătoreşte astăzi hramul. Biserica mănăstirii a fost ridicată începând cu anul 2000, la cererea credincioşilor din zonă. Sărbătoare va fi şi la Biserica „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul“ din satul Dumbrăveni, com. Gârceni, jud. Vaslui, ctitorită în 1784-1787 şi refăcută în 1818 de preotul Grigoraş şi fiii săi, ajutaţi de răzeşi şi de monahii Varlaam şi Ioasaf. (C. CIOFU) ▲ Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava“ îşi prăznuieşte astăzi, de sărbătoarea Aducerii moaştelor Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, hramul. Biserica mănăstirii a fost ctitorită în 1514 de Bogdan al III-lea, fiul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, având menirea de a fi catedrală mitropolitană. La această mănăstire se află moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, tot aici fiind şi depozitul de carte veche românească din judeţul Suceava.