Biserici şi mănăstiri în haină de sărbătoare

Foarte multe locaşuri creştin-ortodoxe din Mitropolia Olteniei sunt puse sub purtarea de grijă a Maicii Domnului şi îşi sărbătoresc mâine, 15 august, hramul, de praznicul Adormirii Maicii Domnului. Printre cele mai cunoscute amintim mănăstirile Polovragi, Tismana, Bistriţa, Frăsinei şi Paraclisul mitropolitan „Maica Domnului”-Dudu din Craiova.
Aşezată într-un loc pitoresc, la poalele munţilor Polovragi, în vecinătatea Cheilor Olteţului, Mănăstirea Polovragi este un monument istoric ce datează de peste 600 de ani (atestat în jurul anului 1505), ctitori fiind Radul şi Pătru, fiii lui Danciul Zamona, menţionaţi într-un hrisov semnat de către voievodul Basarab cel Tânăr. Până în secolul XX, a fost mănăstire de călugări. Odată cu instalarea regimului comunist, în urma Decretului 410/1959 care urmărea desfiinţarea tuturor mănăstirilor, călugării de aici au fost evacuaţi, iar mănăstirea, închisă cultului. Sfântul locaş monahal şi-a reînceput activitatea ca obşte de maici la începutul anilor 1950, în timpul Mitropolitului Firmilian al Olteniei. Începând cu anul 2006, la Mănăstirea Polovragi s-au executat mai multe lucrări de restaurare şi consolidare, sfântul locaş fiind resfinţit la 15 august 2012 de către IPS Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei.

Mănăstirea Tismana

Un alt aşezământ monahal de tradiţie care îşi sărbătoreşte hramul în această zi, considerat cel mai vechi din Ţara Românească, este Mănăstirea Tismana, ctitoria Cuviosului Nicodim, reorganizatorul vieţii monahale pe aceste meleaguri. Construc­ția din zid a fost realizată cu sprijinul material al domnitorilor Basarabi: Radu I (1377–1383) și fiii acestuia: Dan I (1383–1386) și Mircea cel Bătrân (1386–1418). Sfinţirea bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a avut loc la 15 august 1378, fapt întărit documentar de hrisovul Voievodului Dan I din 3 octombrie 1385, care se păstrează și astăzi.

Mănăstirile vâlcene

În Arhiepiscopia Râmnicului, două dintre cele mai cunoscute aşezăminte monahale îşi sărbătoresc hramul de praznicul Adormirea Maicii Domnului. Mănăstirea Bistriţa, sfânt locaş construit în anii 1492 – 1494 de către boierii Craioveşti, adăposteşte moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul. De asemenea, Mănăstirea Frăsinei datează din anul 1710, fiind reconstruită şi rectitorită de Sfântul Ierarh Calinic în 1863, cel care introduce aici reguli de vieţuire monahală specifice Muntelui Athos, dintre care amintim interzicerea consumului de carne şi a prezenţei femeilor în sfântul aşezământ monahal. Tot în cinstea Maicii Domnului a fost ridicată şi Mănăstirea Horezu, ctitorie a Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu.

Biserica Madonei din Craiova

La cei peste 400 de ani de existenţă, Biserica „Madona”-Dudu din Craiova este unul dintre cele mai importante locaşuri de cult creştin-ortodox din Cetatea Băniei, cu un important rol cultural şi filantropic în decursul secolelor. Printre cei care au beneficiat de sprijinul acestui sfânt locaş prin acordarea de burse şcolare şi alte forme de ajutor se numără nume cunoscute precum Constantin Brâncuşi sau Nicolae Titulescu. Forma actuală a bisericii datează din perioada 1928-1938, când a fost complet refăcută. Pictura ce îmbracă pereții interiori ai bisericii poartă semnătura renumitului pictor Gheorghe Tattarescu. Denumirea sfântului locaș este legată de icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care, spune tradiția, a fost găsită într-un dud aflat pe locul unde s-a construit ulterior Altarul.

Alături de Biserica Madonei, în Cetatea Băniei amintim şi bisericile Oota şi Mântuleasa, care îşi serbează de asemenea hramul de praznicul Sfintei Adormiri.