Biserici şi mănăstiri oltene în haină de praznic

Un articol de: Pr. Ioniță Apostolache - 22 Aprilie 2017

Mâine, în Duminica Tomii, prima după Învierea Mântuitorului Hristos, mai multe locaşuri de închinare din Oltenia îşi vor sărbători ocrotitorul, pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Între acestea, la loc de cinste se numără şi Catedrala Episcopală din Drobeta-Turnu Severin, unde va fi săvârşită Sfânta Liturghie arhierească.

Ca în fiecare an, data de 23 aprilie aduce credincioşii la ru­găciune întru prăz­nuirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biru­inţă. De această dată, la bucuria sărbătorii se adaugă şi binecuvântarea pascală, prin Duminica Sfântului Apostol Toma, prima după Sfânta Înviere. Cu acest prilej, în cetatea de pe ma­lurile Dunării, la Turnu Seve­rin, au început pregătirile pentru întâmpinarea sărbătorii. Catedrala Episcopală îşi des­chide porţile începând cu această seară, când se vor să­vârşi rânduiala Vecerniei, Litia şi Privegherea. Mâine, la Sfântul Altar se va săvârşi Sfânta Liturghie arhierească, fiind aşteptaţi să participe mai mulţi arhierei, membri ai Sfântului Sinod al BOR. Răspunsurile la strană vor fi date de Grupul psaltic „Kinonia”.

Sfântul Gheorghe între vechi şi nou la Craiova

Sfântul Mare Mucenic Gheor­­ghe va fi sărbătorit şi în Arhie­piscopia Craiovei. Cu acest prilej, două locaşuri de închinare istorice vor împlini după tradiţie pomenirea sfântului, anume Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Gheorghe”-Vechi şi Biserica „Sfântul Gheor­ghe”-Nou.

Situată în zona centrală a Băniei, Biserica „Sfântul Gheor­ghe”-Vechi se numără printre cele mai vechi locaşuri de cult din Craiova, temeluită fiind din cărămidă la începutul anilor 1730. Primii ctitori au fost Ştefan Monahu şi fiul său, Gheorghe Botea. Biserica a fost cunoscută o vreme de credincioşi ca mănăstire, aşa cum reiese din însemnările lui Dionisie Fotino şi din alte cartografii mai vechi. Într-un document datat în perioada 1813-1815, se află trecută „Biserica «Sfântul Nicolae»-Vechi, cu hramul «Sfântul Mucenic Gheorghe», făcută de neguţătorii mahalagii…, iar mai târziu i s-a popularizat numele de «Sfântul Gheorghe»-Vechi” (pr. Gogu Demetrescu, Sinodicon, 1982). Începând cu anul 2009, sfântul locaş funcţionează în regim de paraclis mitropolitan.

Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din Craiova face parte din pleiada bisericilor construite din cărămidă la jumătatea veacului al XVIII-lea, fiind ctitoria cunoscutei familii boiereşti a Stoieneş­tilor. Datorită zestrei cu care a fost împroprietărită, a fost tre­cută în rândul mănăstirilor, lucru pe care-l consemnează şi Dionisie Fotino în „Istoria Daciei”. Din cauza stării avansate de degradare în care ajunsese, biserica din strada Păltiniş a fost închisă cultului pentru o perioadă de aproape 30 de ani. În anul 1918, cu ocazia unei vizite pe care maestrul portretist Eustaţiu Stoenescu o făcea la Craiova la invitaţia regelui, a trecut şi pe la ctitoria familiei sale şi, neplăcându-i fresca exterioară, a stopat lucrările, hotărând să picteze biserica singur. Pictura bisericii este unică.
Prăznuire aleasă se va face şi la Băileşti, oraş aflat în extremitatea sudică a jud. Dolj, care îl are ocrotitor pe Sfântul Mare Mu­­cenic Gheorghe. În rândul mă­năstirilor, sfântul va fi pomenit cu osebire la Prisaca, aşezământ monahal situat în vecinătatea muni­ci­piului Craiova, pe Calea Bucureşti.