Bisericile oltene închinate Blagoveşteniei
Praznicul Bunei Vestiri sau „Blagoveştenia”, în limbaj popular, încununează mai multe locaşuri de închinare din Mitropolia Olteniei, care îşi vor serba hramul. Între acestea se numără şi Biserica Obedeanu din Craiova, cea mai veche ctitorie boierească de zid din Cetatea Băniei.
Ziua de 25 martie reprezintă, ca în fiecare an, prilej de aleasă bucurie duhovnicească pentru credincioşii din Cetatea Băniei. Locul de întâlnire pentru această sfântă zi închinată alesului praznic al Bunei Vestiri este, ca de fiecare dată, ctitoria boierului Constantin Obedeanu, cea mai veche biserică de zid din Craiova. Programul liturgic va începe din ajunul praznicului, vineri, 24 martie, când se va săvârşi slujba Vecerniei unită cu Litia. A doua zi, dis-de-dimineaţă, preoţii slujitori vor săvârşi Utrenia şi Sfânta Liturghie.
Obedeanu - cea mai veche biserică de zid din Craiova
Vechi aşezământ boieresc, datând încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, Biserica Obedeanu din Craiova a fost ctitorită de paharnicul Constantin Obedeanu. A fost ridicată între anii 1748 şi 1753 pe locul unei mai vechi biserici din lemn care purta hramul „Buna Vestire”. Cel de-al doilea hram, „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, a apărut ulterior pentru a marca ziua de nume a ctitorului. Este cel mai vechi sfânt locaş de închinare construit din cărămidă în Cetatea Băniei. Aşezată în partea de vest a oraşului, lângă vechea barieră a cartierului Brestei, este singura biserică de zid din prima jumătate a veacului al XVIII-lea care şi-a păstrat intactă pisania originală. Cu toate că bătrânii o numeau adeseori mănăstire, Biserica Obedeanu nu a avut niciodată regim monastic. Denumirea pe care şi-a împropriat-o are legătură cu înfăţişarea ei măreaţă, înconjurată de jur împrejur de mai multe dependinţe. Sfântul locaş a avut de asemenea numeroase proprietăţi, precum mănăstirile de odinioară. Statutul juridic a fost de „aşezământ~, pentru a fi adăpostit de pretenţiile călugărilor athoniţi de închinare. Un lucru mai puţin cunoscut este şi faptul că paharnicul Constantin Obedeanu, ctitorul principal, a ridicat-o spre folosul duhovnicesc al familiei sale şi al credincioşilor din împrejurimi, întocmai cum îi promisese Maicii Domnului. Chiar în hrisovul de întărire a testamentului ctitorului, de la 1753, se arată că biserica era deservită de trei preoţi de mir. Marele istoric Nicolae Iorga, deşi o numeşte „mănăstire~, precizează că ea a fost deservită întotdeauna de preoţi de mir, şi nu de călugări.
Şcoala „Obedeanu”, locul de formare al marilor personalităţi oltene
De numele boierului Obedeanu, ctitorul bisericii, se mai leagă şi existenţa Şcolii Nr. 1 „Obedeanu”, aflată în vecinătatea sfântului locaş, precum şi frumoasa Fântână „Obedeanu”, aşezată pe Calea Bucureşti, la ieşirea din oraş, în direcţia Filiaşi-Turnu Severin.
Înfiinţarea Şcolii „Obedeanu” este menţionată în codicul diatei venerabilului ctitor, din 1753: „Cu plecăciune mă rog înalţilor domni care se vor întâmpla stăpânitori ţării acesteia să nu strice acest aşezământ şcolar, ci mai vârtos să-l întărească fiindcă întemeiarea şcoalelor de învăţătură este în adevăr cea dintâi pricină folositoare a naţii”. Şcoala a luat fiinţă în anul 1775 şi a funcţionat în decursul timpului sub mai multe forme: gimnaziu, şcoală de cântăreţi, seminar teologic, şcoală de băieţi şi fete în timpul domnitorului Cuza. Printre elevii acestei prestigioase instituţii de învăţământ s-au numărat personalităţi de seamă ale istoriei noastre: Tudor Vladimirescu, Gheorghe Chiţu, Alexandru Macedonski, Petrache Poenaru, Eugen Carada, Gogu Constantinescu, Nicolaescu Plopşor, Nicolae Titulescu etc.
În judeţul Gorj, trei locaşuri de închinare îşi vor serba hramul vineri, 24 martie. Este vorba de bisericile din Boca, Copăcioasa şi Tismana. Credincioşii din localitatea Dobra, comuna Pleşoiu, judeţul Olt, se pregătesc, de asemenea, de marele praznic.
Biserici cu hramul „Buna Vestire” în Arhiepiscopia Râmnicului
În Arhiepiscopia Râmnicului, nu mai puţin de 14 locaşuri de închinare vor îmbrăca veşmântul de praznic în ziua de Blagoveştenie. Prima dintre acestea se găseşte în curtea Seminarului Teologic „Sfântul Nicolae” din Râmnic, pe strada Antim Ivireanul nr. 17. Sfântul locaş a aparţinut fostului Schit Inătești. Tot în Râmnicu Vâlcea se găseşte şi Biserica „Buna Vestire” din Scuarul Mircea cel Bătrân nr. 1. În afara cetăţii, amintim următoarele locaşuri de închinare: biserica de lemn din satul Bărbătești, Biserica „Buna Vestire” din Bucșani, Biserica „Buna Vestire” și „Cuvioasa Paraschiva” din satul Bumbuești, comuna Boișoara, biserica parohială din Copăceni, biserica din satul Dângești, comuna Berislăveşti, biserica din Oteşani; cea din Petrarii de Sus, biserica închinată Bunei Vestire şi Sfântului Ierarh Nicolae din localitatea Slătioara, biserica de lemn „Buna Vestire” și „Sfinţii Voievozi” din Parohia Urși, Biserica „Buna Vestire” și „Sfântul Ioan Botezătorul” din Parohia Vătășești şi biserica din localitatea vâlceană Vlădeşti.