Bucuria Crucii pe Calea Victoriei

Calea Victoriei din Capitală a devenit marţi, pentru câteva ceasuri, Calea biruinţei Sfintei Cruci. Credincioşii care s-au strâns în ajunul sărbătorii Înălţării Sfintei Cruci, la Biserica "Sfântul Vasile cel Mare" - Victoria, au fost martori la naşterea unui nou pelerinaj, care va deveni o tradiţie ce va completa semnificaţia procesiunii din Duminica Ortodoxiei de la Biserica Icoanei. Cele două procesiuni vor rămâne în timp ca două lumini ce vor pune permanent la inimile credincioşilor din Bucureşti Icoana şi Crucea ca semne ale biruinţei Ortodoxiei.

Începutul acestui pelerinaj este de fapt forma pe care a îmbrăcat-o evlavia credincioşilor la Biserica "Sfântul Vasile cel Mare" - Victoria (numită de ieri Biserica Sfintei Cruci) faţă de bucăţica din Lemnul Sfintei Cruci, care este adăpostită de sfântul lăcaş, încă din 1770, când a fost dăruită de egumenul Macarie de la Mănăstirea Dohiariu din Sfântul Munte Athos credincioşilor de la vechiul schit din lemn închinat Mănăstirii Mărcuţa. Vreme de aproape două secole şi jumătate, Sfânta Cruce împreună cu moaştele Sfinţilor Trifon, Haralambie, Teodor Tiron, Gheorghe, Paraschevi, Elefterie şi Ioan Botezătorul, precum şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi-au vărsat neîncetat bogăţia de daruri duhovniceşti în sufletele celor care şi-au plecat fruntea în frumoasa biserică de pe Calea Victoriei. Un drum al liniştii sufleteşti, al luminii şi al bucuriei Dovada acestui fapt sunt sutele de credincioşi care au venit cu candele şi cruciuliţe împodobite cu fire de busuioc, pentru a-şi întări evlavia şi credinţa în puterea Sfintei Cruci la prima procesiune închinată ei, pe vechiul drum pe care îşi fac intrarea triumfală în Capitală, pe 8 octombrie 1878, eroii armatei române, în urma victoriei din Războiul de Independenţă. După ce s-au rugat împreună la slujba Vecerniei şi a Acatistului Sfintei Cruci, pelerinii i-au însoţit pe preoţii care au purtat pe umeri racla cu Lemnul Sfintei Cruci şi cu moaştele celor opt sfinţi, de la biserică, pe Calea Victoriei, până la Parcul Nicolae Iorga. Procesiunea deschisă de Sfânta Cruce însoţită de steaguri, ripide şi icoane, bătăile de toacă, mirosul de tămâie ce se înălţa smerit din cădelniţele diaconilor, preoţii purtând pe umeri racla ca pe un odor nepreţuit, soborul de preoţi şi cântăreţi condus de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, însoţit de părintele protopop Ioan Rădulescu, credincioşii cântând imne închinate Sfintei Cruci,- a făcut ca aglomerata arteră bucureşteană să pară, preţ de câteva ceasuri, un drum al liniştii sufleteşti, al luminii şi al bucuriei izvorâte din puterea Sfintei Cruci. În această atmosferă pascală, cortegiul a înconjurat parcul făcând patru opriri pentru ectenii şi rugăciuni din slujba Acatistului sau a Vecerniei. Ajunşi în interiorul parcului, credincioşii au putut asculta un concert de cântări închinate Sfintei Cruci, oferit de Grupul psaltic "Tronos" al Patriarhiei Române, de pe podiumul unde a fost aşezată sfânta raclă. Sfinţirea troiţei din Parcul Nicolae Iorga Strălucirea sărbătorii a fost întregită de sfinţirea troiţei care a fost ridicată de Parohia "Sfântul Vasile cel Mare" pentru comemorarea lui Nicolae Iorga, care a avut un sfârşit tragic ca al unui martir, pentru pomenirea eroilor întorşi din Războiul neatârnării care au intrat în Capitală pe Calea Victoriei în 1878, dar şi pentru a rămâne ca mărturie a începutului acestui pelerinaj cu Lemnul Sfintei Cruci de la Biserica Sfintei Cruci. Slujba de sfinţire a fost săvârşită de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, care a sfinţit mai apoi cu agheasmă şi cruciuliţele pe care credincioşii le-au purtat în pelerinaj. "Pelerinajul uneşte oameni de diferite vârste şi condiţii în faptă şi rugăciune" Preasfinţia Sa a citit apoi mesajul de binecuvântare al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care a transmis credincioşilor că acordarea celui de-al doilea hram Bisericii "Sfântul Vasile cel Mare" - Victoria, precum şi inaugurarea acestui pelerinaj de pe Calea Victoriei au darul de a scoate la lumină această comoară a Bisericii "Sfântul Vasile cel Mare" - Victoria, pentru ca oricare dintre credincioşii care îi calcă pragul să se bucure de harul lui Dumnezeu ce izvorăşte din lemnul cel de viaţă făcător al Sfintei Cruci. În mesajul transmis de Întâistătătorul Bisericii noastre se mai arată că "pelerinajul religios creştin este o căutare în lumea aceasta a ceea ce nu este din lumea aceasta: Împărăţia lui Dumnezeu, căci noi, creştinii, suntem pelerini prin viaţă spre Patria cea cerească. Pelerinajul este o lucrare sfântă deoarece uneşte oameni de diferite vârste şi condiţii în faptă şi rugăciune, experienţa pelerinajului fiind un prilej de împrospătare a vieţii spirituale şi de întărire a credinţei. Prin experienţa spirituală a pelerinajului, cei care au credinţa mai slabă au prilejul să o întărească văzând credinţa mai puternică a altora. Cei care au răbdare mai puţină se întăresc văzând răbdarea altora. Cei care se roagă mai puţin se îmbogăţesc şi se înnoiesc prin rugăciunea fierbinte a altora, a tuturor. În pelerinaj suntem influenţaţi de alţii şi influenţăm la rândul nostru pe alţii care sunt prezenţi. Când pelerinajul este însoţit de rugăciuni, de priveghere, de spovedanie, de împărtăşire euharistică, de convorbiri duhovniceşti, el este un izvor de bucurie şi pace interioară, un prilej de îmbogăţire spirituală. Pelerinajul îşi are rădăcinile aşadar în căutarea omului. Toată viaţa îl căutăm pe Dumnezeu, iar în timpul pelerinajului această căutare devine călătorie cu Dumnezeu şi întâlnire cu El". "Tradiţia a fost cilindrul care ne-a menţinut în faţa vicisitudinilor istoriei" La sărbătoare a fost prezent şi academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, care a mărturisit că bucuria personală de a participa la acest pelerinaj se datorează, în primul rând, faptului că acum 88 de ani a fost botezat în biserica ce adăposteşte Lemnul Sfintei Cruci. Academicianul a mai subliniat necesitatea acestui pelerinaj, ca formă de manifestare a credinţei în puterea Sfintei Cruci, în contextul discreditării tradiţiilor religioase care fac parte din fiinţa poporului nostru. "Mă bucur să particip la această sărbătoare din două motive. Întâi, pentru liniştea mea sufletească deoarece participarea la un pelerinaj, prin simbolistica pe care o exprimă, îţi dă o mulţumire sufletească nemărginită. În al doilea rând, mă bucur să particip pentru a arăta celor care sunt aici că oamenii de ştiinţă nu sunt împotriva Bisericii şi a spiritualităţii. Trăim vremuri tulburi în care blasfemiatorii, ateii, agnosticii îşi dau mâna ca să submineze spiritualitatea poporului nostru, împroaşcă cu noroi Biserica şi susţinătorii ei, doar-doar vom renunţa la această coloană vertebrală în jurul căreia s-a construit, s-a dezvoltat şi a înflorit istoria noastră politică, culturală şi spirituală. În acest context, Crucea este pentru oricine cel mai sacru simbol al creştinătăţii şi am văzut (n.r., din mesajul Preafericitului Daniel) ce plină de simboluri este povestea acestei cruci, care parcă dinadins a trecut prin toate încercările acestea, pentru ca să arate că nici răuvoitorii, nici păgânii, nici puterile lumii acesteia nu pot să împiedice persistenţa Crucii. Acest element conţine în el o concentrare de sacralitate care ne impune tot respectul necesar. Sunt fericit că am luat parte la această procesiune şi mulţumesc celor care au avut iniţiativa ei pentru a demonstra că poporul nostru nu a uitat tradiţiile pe care de secole le-a respectat, tradiţii care au fost legate de Biserica noastră, de cultul Sfintei Cruci, deoarece tradiţia a fost cilindrul care ne-a menţinut în faţa vicisitudinilor istoriei. Să dea Dumnezeu ca Sfânta Cruce să ne păzească!", a încheiat academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici. După ce au ascultat cuvintele de învăţătură, credincioşii au condus cinstita raclă înapoi la Biserica Sfintei Cruci, unde s-au închinat până noaptea târziu. Ieri, Biserica "Sfântul Vasile cel Mare" şi "Înălţarea Sfintei Cruci" - Victoria şi-a sărbătorit pentru prima dată cel de-al doilea hram. La Sfânta Liturghie a participat, ca delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, părintele arhimandrit Veniamin Goreanu, consilier administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care a îndemnat ca începutul acestui pelerinaj să fie pentru credincioşi un prilej pentru un nou început al reîmprospătării vieţii duhovniceşti. Părintele Cristinel Trandafir, parohul bisericii, a mulţumit tuturor celor care s-au implicat în organizarea acestei sărbători. "Spre bucuria noastră, foarte mulţi credincioşi au răspuns la chemarea de a ne închina şi de a mări Sfânta Cruce. Mulţumim lui Dumnezeu pentru că încă mai sunt buni creştini în Bucureşti şi în împrejurimi, care - iată! - au venit astăzi în număr foarte mare şi au făcut posibilă această frumoasă sărbătoare. Prezenţa lor aici ne arată faptul că ei doresc această procesiune şi doresc să se închine la Lemnul Sfintei Cruci. Sperăm că acest pelerinaj va deveni o tradiţie, care se va alătura cu îmbucurătoare mireasmă de pelerinajul din Duminica Ortodoxiei de la Biserica Icoanei. Cele două pelerinaje vor mărturisi Icoana şi Crucea ca simboluri ale credinţei noastre ortodoxe", ne-a spus părintele paroh Cristinel Trandafir. O sărbătoare care va deveni o tradiţie Procesiunea intitulată "Calea Sfintei Cruci. Scară către cer" a fost organizată de Parohia "Sfântul Vasile cel Mare" -Victoria, cu sprijinul Patriarhiei Române şi al Protoieriei 2 Capitală, precum şi al Primăriei Sectorului 1 şi al structurilor administrative inferioare (Administraţia Domeniului Public Sector 1, Direcţia Sisteme Informatice şi Administrare Echipamente din sectorul 1, Poliţia Locală Sector 1, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1). "Acest pelerinaj a adus sectorului 1 o bucurie duhovnicească, o rază de lumină sfântă credincioşilor şi parohiilor din împrejurimi, care au răspuns cu entuziasm la binecuvântarea Părintelui Patriarh, şi va fi considerată sărbătoarea sectorului 1, revitalizând pelerinajele de pe Calea Victoriei din perioada de până la 1948", ne-a declarat părintele paroh Cristinel Trandafir. Această sărbătoare va fi prăznuită anual pe 13 şi 14 septembrie şi va acumula atenţia şi prezenţa parohiilor din sectorul 1, precum şi ale tuturor credincioşilor care vor dori să participe la Sărbătoarea Sfintei Cruci.