Bucuria reuniunii la ATOR Iaşi

Un articol de: Ziarul Lumina - 19 Decembrie 2018

Se spune că sărbătorile aduc oamenii împreună. Rude apropiate şi de departe se întâlnesc în jurul mesei pentru a depăna amintiri şi a crea altele noi, pentru a-şi acorda atenţie unii altora. De sărbători ne bucurăm de prezenţa celuilalt, prezenţă asupra căreia nu ne găsim timp să ne aplecăm pe îndelete în timpul anului. Familia, cu cât se întâlneşte mai des, cu atât rămâne mai unită.

În seara zilei de 15 decembrie 2018, în Sala „Iustin Moisescu” din incinta Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, într-o atmosferă tainică, de Crăciun, la lumina lumânării, cu nuci, colaci şi vin fiert pe masă, ne-am întâlnit atoreni din toate timpurile, din toţi cei 10 ani de la înfiinţarea Asociaţiei Tineretul Ortodox Român (ATOR) de la Iaşi.

Într-o lume în care este promovat individualismul, noi vrem să ne păstrăm curajul de a merge contra curentului. Tragem spre normalitate, spre a trăi în relaţie cu ceilalţi. Omul nu a fost creat să fie singur, firea sa tinde spre comuniunea cu semenii şi cu Dumnezeu. Este o chemare firească, ce ne aduce multă bucurie atunci când o urmăm. Seara întâlnirii noastre a fost înviorată de colinde şi de poveştile începuturilor, mărturisite de atoreni.

Ne-a fost dat să auzim de la mai mulţi dintre cei prezenţi, pe parcursul orelor petrecute împreună, că privesc în jur şi văd raiul. De multe ori ne lăsăm furaţi în viaţă de lucruri care ne par mari, dar sunt de fapt mărunte, şi nu ne facem timp pentru lucruri cu adevărat importante. Uităm de comuniune, uităm de prietenii noştri de altădată. Întâlnirea din seara de decembrie ne-a adus aminte de prietenii pe care nu i-am mai sunat demult, ne-a încurajat să mai uităm un pic de noi şi să ne rugăm şi pentru ei, pentru că, de fapt, în viaţa aceasta vrem să atingem acelaşi scop - mântuirea. În rai nu vom intra singuri, ci împreună cu toţi prietenii care s-au rugat pentru noi şi pentru care ne-am rugat şi noi. Ajunşi acolo, ne vom vedea iarăşi cu toţii, vom avea timp să vorbim, să depănăm amintiri, iar în loc de brad şi lumânări, vom fi înconjuraţi de har.

Astfel de întâlniri care readuc la viaţă amintirile pe care nu le-am mai scos demult la lumină ne inspiră şi ne dau putere să privim cu nădejde înainte. Seara noastră de colinde, tradiţională, cu tentă de şezătoare, poate concura cu poveştile din vremea bunicilor. Este o amintire care va rămâne, care va fi şi ea, la rândul ei, povestită peste ani.

(Tineri din ATOR Iaşi)