„Byzantion“, în concert la Mănăstirea Vilar din Franţa
Săptămâna trecută, o parte din membrii Corului „Byzantion“ au participat la cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional Liric şi Medieval de la Mănăstirea ortodoxă Vilar, situată în sudul Franţei, în zona Munţilor Pirinei.
Aşezământul de la Vilar emoţionează, în primul rând, prin importanţa istorică a locului, prin vestigiile ce stau mărturie a peste 1300 de ani de vieţuire a unei comunităţi monahale în această zonă montană şi prin parcursul istoric pe care l-a urmat, până să ajungă, prin voia lui Dumnezeu, lăcaş ortodox. În anul 1083, un număr de canonici augustini au fondat această aşezare pe ruinele unei alte biserici ce fusese construită pe locul actual, încă din anul 710. Augustinii aveau să locuiască aici până în 1535, după care complexul monahal este părăsit şi transformat, după revoluţia franceză, în grajd de animale. Abia în 1993 noii proprietari vor renova biserica şi clădirile aferente, urmând, mai apoi, să pornească în căutarea unor rugători dornici să redea viaţă slujbelor stinse de secole, ale căror ecouri le sugerează frescele rămase pe absida principală a altarului. Astfel, lucrarea lui Dumnezeu a făcut ca moştenitoarea acestui tezaur cu rădăcini străvechi încă din Biserica Primară să fie o obşte ortodoxă rânduită, prin dorinţa donatorilor, nu doar să reînvie viaţa liturgică de la Vilar, dar şi să ducă mai departe, an de an, tradiţia organizării festivalului.
În acest context, au fost invitaţi şi membrii Corului „Byzantion“, pentru a susţine un concert de muzică bizantină în faţa publicului format, ca în fiecare an, din localnici francezi, dar şi din turişti veniţi la poalele Munţilor Alberi, pentru vacanţe. Ocazia concertării în faţa unui public cultivat, receptiv, deschis spre nou dar, în acelaşi timp, mult prea neobişnuit cu sonorităţile monodiei bizantine a constituit, fără îndoială, o provocare în alegerea unui repertoriu atractiv şi, totodată, autentic.
După săvârşirea slujbelor Vecerniei şi a Sfintei Liturghii, în cadrul cărora Corul „Byzantion“ a avut bucuria de a participa prin răspunsurile de la strană, a fost organizat, în aceeaşi biserică ce se remarcă prin acustica de excepţie, concertul de muzică bizantină, în prezenţa unui public numeros. A fost abordat un repertoriu divers, care a urmărit, în primul rând, parcurgerea unui traseu istoric al artei psaltice de tradiţie milenară, prin interpretarea unor piese reprezentative pentru diferitele perioade de dezvoltare imnografică sau muzicală. Astfel, concertul a debutat cu sonorităţi ce au trimis ascultătorii înspre zorii creştinismului, în secolul al III-lea, prin imnul creştin închinat Sfintei Treimi, descoperit pe un papirus, în Egipt; după aceasta, a fost interpretată o piesă existentă în unul din manuscrisele din Biblioteca Academiei Române, pe versurile binecunoscutului imn „Te Deum laudamus“ ale episcopului get Nikita din Remesiana. Trecerea de la un stil la altul, de la o perioadă la alta a fost evidentă şi prin interpretarea unui prochimen şi a unui psalm din repertoriul paleoromaic (secolele VII-XIII, sudul Italiei), după modelul de interpretare a notaţiei neumatice oferit de Ansamblul Organum (Paris, dirijor Marcel Pérès), în colaborare cu Lykourgos Angelopoulos. Traseul repertorial a oferit publicului ipostaze melodice ale tradiţiilor de secole XII-XIV din tipiconul asmatic, prin fragmente din „Slujba celor trei tineri din Babilon“, dar şi mărturii ale imnografiei româneşti de secol XIV, prin interpretarea mărimurilor închinate sfintei icoane „Prodromiţa“, de la a cărei pictare minunată în oraşul Iaşi se împlinesc 150 de ani.
Nu au lipsit din programul propus spre audiţie şi piese psaltice interpretate în limba franceză, spre încântarea ascultătorilor, dar şi în limba greacă sau slavonă. Succesiunea de versiuni în limbi diferite a reprezentat pentru toţi cei prezenţi o dovadă în plus a caracterului universal al monodiei de sorginte bizantină, dincolo de apartenenţa naţională a Bizanţului muzical. După un repertoriu complex, divers prin multitudinea de tematici abordate, concertul s-a finalizat cu binecunoscutul şi mult îndrăgitul chinonic duminical „Lăudaţi pre Domnul din ceruri“, în plagalul glasului I, compus de Sfântul Ioan Cucuzel, maistor bizantin şi călugăr athonit deopotrivă.
(Drd. Adrian Sîrbu, dirijorul Corului „Byzantion“ şi cadru didactic la Universitatea de Arte „George Enescu“ din Iaşi)