Cântecul şi dansul popular, o preocupare a tinerilor
La Lupşa de Jos s-a înfiinţat, de câteva săptămâni, Ansamblul folcloric „Doruleţul“, în cadrul unui proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Acest ansamblu reuneşte săptămânal, sub coordonarea a doi profesori, de dans şi de cânt popular, tinerii din sat şi din împrejurimi care doresc să redescopere frumuseţea ascunsă în trilurile cântecelor vechi şi în mişcările antrenante ale jocului folcloric tradiţional.
Identitate etnofolclorică în Broştenii Mehedinţiului - restituire a patrimoniului imaterial local“ este numele proiectului care face posibil procesul complex de reînviere a tradiţiilor autentice ale zonei. Iniţiat de Asociaţia „Fiii Lupşei“, în parteneriat cu Episcopia Severinului şi Strehaiei, Asociaţia Ariadnae Filum pentru Cultură a Românilor (Vlahilor) din Serbia, Muzeul Satului Bănăţean, Consiliul Local al comunei Broşteni şi Şcoala cu clasele I-VIII Broşteni, proiectul şi-a propus de la bun început să aducă în sfera publicităţii acele elemente de folclor ce se află în pericol de dispariţie şi să le transmită mai departe generaţiilor tinere, ca pe o comoară de mare preţ.
Repetiţiile cu ansamblul „Doruleţul“ se desfăşoară de două ori pe săptămână, în şedinţe de câte trei ore, tinerii beneficiind de îndrumarea specială a celor mai buni doi dascăli de artă populară din judeţ, Siţa Novac Pescaru, profesoară de muzică la Palatul Copiilor din Drobeta-Turnu Severin, şi Dumitru Nadu, coregraful ansamblului „Danubius“. În serile de miercuri şi joi de peste săptămână, în jurul orei 18:00, copii şi adolescenţi îşi dau întâlnire la troiţa din mijlocul satului, însoţiţi de părinţii la fel de nerăbdători să îşi vadă odraslele bucurându-se de muzica şi jocul din moşi-strămoşi.
Pe lângă cântecele şi dansurile pe care le deprind, fiii comunei Broşteni vor lua contact şi cu o suită de obiceiuri specifice zonei. În acest sens, de câteva zile cutreieră satele în lung şi în lat, un specialist în etnologie de la Muzeul Satului Bănăţean, Maria Mândroane, culegând de la bătrâni tot ceea ce ţine de particularitatea folclorică autohtonă. Rezultatele cercetării întreprinse pe teren vor fi făcute publice în cadrul unor conferinţe la care vor lua parte majoritatea locuitorilor comunei. Datorită consistenţei materialelor culese până acum, specialistul a remarcat o bogăţie remarcabilă a surselor, o tematică şi o motivică variată, fapt care poate conduce, în opinia domniei sale, la o restituire aproape deplină a patrimoniului imaterial local.
Următorul mare eveniment se desfăşoară pe 30 iulie 2013. Este vorba despre conferinţa „De la naştere la marea trecere în tradiţia locală“ ce va cuprinde o serie de convorbiri cu bătrânii selectaţi dintre locuitorii satelor, care vor expune teoretic şi practic obiceiurile locului, aşa cum le-au moştenit de la predecesori.