Capodopere ale culturii româneşti, prezentate timişorenilor

În incinta Bastionului Theresia din Timişoara, în seara zile de 23 februarie, a avut loc vernisarea expoziţiei de carte religioasă intitulată "Secole de credinţă", realizată de Arhiepiscopia Timişoarei şi Biblioteca Judeţeană Timiş.

Evenimentul a întrunit numeroşi iubitori de artă veche, printre care un număr mare de tineri. Aceştia au avut şansa de a admira lucrări de o importanţă deosebită pentru cultura românească, câteva exemplare rare dintre primele tipărituri din ţara noastră, aflate în prezent în colecţiile Mitropoliei Banatului şi ale Bibliotecii Judeţene Timiş. Dintre acestea menţionăm Pravila de la Govora - 1640, azania lui Varlaam - 1643, Noul Testament de la Bălgrad - 1648, Îndreptarea Legii de la Târgovişte - 1652, Biblia de la Bucureşti - 1688, Biblia de la Blaj - 1795 şi altele. În deschiderea expoziţiei, Tudor Creţu, managerul Bibliotecii Judeţene Timiş, a făcut o scurtă prezentare a proiectului iniţiat în parteneriat cu Arhiepiscopia Timişoarei de a prezenta în cadrul unor întâlniri periodice cu publicul timişorean capodopere ale culturii româneşti. În acest sens, domnia sa a precizat că la interval de două săptămâni vor fi organizate expoziţii şi întâlniri de dialog cu timişorenii iubitori de cultură şi artă românească veche, în cadrul cărora se vor discuta mai multe aspecte privind promovarea unor valori de referinţă din viaţa cultural-religioasă a oraşului de pe Bega, şi nu numai. Din încredinţarea Înalt Preasfinţitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, delegatul Arhiepiscopiei Timişoarei la eveniment a fost pr. Zaharia Pereş, consilier cultural de la Centrul eparhial. Invitatul special al serii a fost poetul Şerban Foarţă, care a vorbit celor prezenţi despre valoarea inestimabilă a cărţilor vechi bisericeşti, atât din punct de vedere cultural, cât mai ales spiritual, întrucât ele sunt realizate de oameni dedicaţi slujirii lui Dumnezeu, cu o mare dăruire şi pentru care actul scriitoricesc era mai înainte de toate o lucrare sfântă. (George Giurgiu)