Carte a Patriarhului Ecumenic, publicată la Sibiu
Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului a publicat recent traducerea în limba română a lucrării „Întâlnire cu taina. O prezentare contemporană a Ortodoxiei”, scrisă în limba greacă de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Cartea abordează principalele teme de meditaţie eologică răsăriteană, în contextul misionar actual.
Traducerea cărţii scrise de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I aparţine diaconului Ştefan L. Toma, iar apariţia ei la Sibiu are binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului. Aşteptată cu mult interes în spaţiul teologic şi academic românesc, lucrarea Sanctităţii Sale Bartolomeu I oferă cititorilor de limbă română posibilitatea să cunoască mai bine rădăcinile spiritualităţii şi teologiei răsăritene, istoria de 2000 de ani a creştinătăţii ortodoxe şi mai ales provocările misionare şi pastorale din contextul vremurilor noastre. Cu o inegalabilă fineţe intelectuală şi cu o binecunoscută profunzime teologică, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I abordează în această carte o mulţime de problematici care frământă societatea, oferind perspectiva Sfintelor Scripturi, ale Sfintei Tradiţii şi ale spiritualităţii răsăritene.
„Scrisă cu râvnă personală şi multă erudiţie, prezenta lucrare pune în valoare cultura bogată şi sufletul ortodoxe. Patriarhul Bartolomeu reuşeşte, cu multă abilitate, să evidenţieze rădăcinile creştinătăţii, în cei peste 2000 de ani scurşi de la Întruparea Mântuitorului Iisus Hristos; explorând într-un mod sintetic spiritualitatea şi doctrina ortodoxă, explicând cu măiestrie misterul liturgic şi arta eclesială a Bisericii Ortodoxe Răsăritene. Într-un mod cu totul deosebit şi într-o abordare unică, Sanctitatea Sa corelează creştinătatea ortodoxă cu problematicile contemporane, cum ar fi: libertatea şi drepturile omului; dreptatea socială şi globalizarea; protecţia mediului înconjurător; gândirea fundamentală şi războiul etc. Lucrarea «Întâlnirea cu taina» constituie, în cele din urmă, o bogată sursă spirituală, care-i conectează pe cititori la înţelepciunea milenară a Bisericii Ortodoxe”, spune diaconul Ştefan L. Toma în Cuvântul traducătorului.
„Doctrina şi viaţa merg mână în mână”
Cartea cuprinde un deosebit Cuvânt Înainte scris de Mitropolitul Kallistos (Ware) de Diokleia, Oxford, Marea Britanie, şi tradus la rându-i în limba română. Intitulat „Nici Teorie, nici filozofie, ci trăire”, cuvântul Mitropolitului Kallistos Ware elogiază atât implicarea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I în dialogul ecumenic, în lupta pentru conservarea mediului (Sanctitatea Sa este supranumit „Patriarhul verde”) şi în promovarea valorilor spiritualităţii răsăritene, cât şi abordarea deosebit de actuală şi de inedită a unor mari teme teologice, în contextul marilor crize contemporane.
„Cuvintele sale nu se bazează pe speculaţie sau pe cercetarea academică - deşi el deţine un doctorat în teologie -, ci pe experienţă trăită. Este semnificativ faptul că Sanctitatea Sa îşi însoţeşte discursurile cu amintiri personale; evocând astfel de momente, precum: rugăciuni din copilărie, alături de mama sa; slujbe bisericeşti din insula sa natală, Imvros; rugăciunea ca student, în cadrul Şcolii Teologice Patriarhale din insula Halki; ca şi celebrarea de noapte a Miezonopticii, în capela mică din faţa apartamentului său patriarhal din Fanar. Doctrina şi viaţa merg mână în mână”, spune Mitropolitul Kallistos Ware.
O personalitate deosebită
Înainte de abordarea temelor asupra cărora meditează Patriarhul Bartolomeu, lucrarea prezintă şi o biografie a ierarhului, realizată de arhidiac. dr. John Chryssavgis. Biografia subliniază calităţile Patriarhului Ecumenic, recunoscute de foarte multe personalităţi care au avut posibilitatea să-l cunoască. Biografia cuprinde un citat din lucrarea „Conversations with Ecumenical Patriarch Bartholomew I”, a lui Olivier Clement: „Ca persoană, Patriarhul este plin de contraste, aspecte complementare ale unei puternice personalităţi. El este dedicat, bine intenţionat, bun şi discret, pe de o parte; activ şi întreprinzător, de pe alta. Modest, aproape timid, şi totuşi, atunci când e nevoie, el poate fi dominant. El dă dovadă de un puternic sens al umorului, întotdeauna însă, în cadrul determinant al sobrietăţii misiunii sale. El este riguros, atent la detaliu şi, în mod înţelept, vizionar. El este mediu ca înălţime, cu o faţă curată, amintindu-şi întotdeauna caracteristicile ei rafinate şi, în mod deosebit, ochii săi albaştri pătrunzători din spatele ochelarilor săi mari. Tânăr, dar şi înaintat în vârstă, uneşte cultura contemporană îndrăgită de tineri cu cea tradiţională, al cărei ideal era «omul matur nobil»”.
Nădejdea în Dumnezeu
Lucrarea propriu-zisă cuprinde opt capitole şi un epilog. În primul capitol, intitulat „Perspective istorice. Ortodoxia şi Patriarhia Ecumenică”, Sanctitatea Sa tratează teme ca „Profilul Bisericii Ortodoxe”, „Teologia pe parcursul veacurilor” sau „Rolul Patriarhiei Ecumenice”. În al doilea capitol, Patriarhul Ecumenic abordează alte teme foarte importante: „Cerul pe pământ. Liturghie şi icoane”, „Icoane şi teologie”, „Liturghia ca spaţiu firesc al icoanei”, „Liturghia şi lumea”. Amintim temele importante din capitolul al VI-lea, numit „Minunea creaţiei. Creştinism şi ecologie”: „Frumuseţea lumii”, „Teologie ortodoxă şi mediu înconjurător”, „Sărăcie şi inegalitate”, „Mediu înconjurător, sărăcie şi pace”, „Concluzie: O nouă percepţie a lumii”.
Actualitatea unor teme precum „Religie şi societate: Fundamentalism şi rasism” sau „Război şi pace: Conflict şi dialog” oferă lucrării consistenţă şi atractivitate.
„Noi ne-am degradat mediul înconjurător ; în ciuda eforturilor constante de pretutindeni, sărăcia persistă; rasismul şi intoleranţa religioasă cresc ameninţător ; fanatismul şi tensiunea macină societăţile noastre; drepturile omului şi darul libertăţii sunt încălcate în numele mândriei naţionale şi al discriminării religioase. Trebuie să refuzăm să credem că această lume este singura pe care o avem, sau cea mai bună pe care o putem clădi. Din această perspectivă, mesajul propagat de către spiritualitatea ortodoxă, cu referire la Împărăţia lui Dumnezeu, este unul al nădejdii. Când creştinii ortodocşi vorbesc despre Împărăţia Cerurilor, ei exprimă nădejdea care se află în ei, nu ca o cale a ieşirii din realitate, ci ca articulare a credinţei lor în transformarea acestei lumi”, spune Sanctitatea Sa, în Epilog.