Casă monument din Ţara Moţilor, la Cluj-Napoca

La muzeul Etnografic al Transilvaniei a fost introdusă în circuitul de vizitare al Parcului Etnografic Naţional „Romulus Vuia“, în mod festiv, casa-monument din Gârda de Sus, datată 1779, reconstruită şi dotată cu inventar tradiţional în cadrul proiectului cultural „Muzealizarea procesului de populare montană“, proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

O casă-monument adusă din Gârda de Sus, datând din 1779, reconstruită şi apoi dotată cu mobilier şi obiecte de lemn tradiţionale, lucrate manual de locuitorii Ţării Moţilor, a fost prezentată publicului în Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia“ - secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei (MET) din Cluj-Napoca, de muzeografii şi cercetătorii instituţiei.

Iniţiatorul şi coordonatorul acestui proiect, ce a vizat salvarea unui vestigiu arhitectural de o valoare inestimabilă, cercetător ştiinţific Ioan Augustin Goia, de la MET, şi Cristian Micu, şeful secţiei în aer liber a MET, au prezentat etapele parcurse până la evenimentul inaugural din Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia“.

Casa se afla în urmă cu câţiva ani într-o stare precară şi a fost achiziţionată de MET, coborâtă din munte în satul Gârda de Sus cu carele cu boi, cu sprijinul localnicilor, apoi adusă la Cluj-Napoca şi refăcută cu pricepere.

Ioan Augustin Goia a povestit că, în vremuri de demult, locuitorii din zona Câmpeni-Arieşeni urcau în munte şi construiau astfel de case, iniţial colibe şi adăposturi pentru animalele lor, pentru petrecerea iernii. Vitele erau îngrijite în afara satului, până la consumarea fânului pregătit vara, apoi erau readuse în ogradă. Locul de iernat se numea „mutătură“, iar cu vremea, unul dintre tinerii familiei o transforma într-o gospodărie permanentă, pentru el şi familia sa, conform Agerpres.

„Această casă face trecerea de la mutătură la locuinţa familială şi nu se găseşte în niciun muzeu în aer liber din România. Am avut norocul să o găsim noi, într-o stare în care mai putea fi transportată la muzeul din Cluj-Napoca. Era abandonată de mulţi ani, ploua în ea, era foarte degradată. Dar avea pe grindă înscris anul 1779. În acel an, adăpostul sezonier a devenit casă a unei familii. Grinzile de la acoperiş au fost făcute în trepte în 1779, la fel şi uşa de la intrare, dintr-o singură bucată de lemn, cu o arcadă frumos lucrată“, a explicat Ioan Augustin Goia, adăugând că astfel arătau în urmă cu 300 de ani aproape toate casele din Ţara Moţilor, iar modelul a generat o arhitectură unică în România, conform Agerpres.

La eveniment  au fost prezenţi, prin reprezentanţi, şi partenerii din proiect ai Muzeului Etnografic al Transilvaniei: Facultatea de Arhitectură şi Urbanism din Cluj-Napoca, primăria comunei Gârda de Sus, judeţul Alba, şi Şcoala Gimnazială „Emil Racoviţă“ din aceeaşi localitate. Concomitent, în şcoala din Gârda de Sus este deschisă o foto-expoziţie cu titlul „O nouă viaţă pentru o veche casă“, care ilustrează pentru elevi etapele reconstrucţiei în muzeu a casei din comuna lor natală şi importanţa istorică naţională a acestei construcţii, conform MET.