Ce profesie aş alege?

Dragii mei, cu mare bucurie am primit un text minunat, gândurile unui copil ca voi pe care a dorit să vi le împărtăşească tuturor. Poate că în aceste rânduri vă veţi descoperi părinţii sau bunicii, un unchi sau o mătuşă, o persoană dragă vouă sau chiar pe voi, aşa cum visaţi să fiţi.

Îmi închipui munca oamenilor, ocupaţia lor, ca pe nişte pietricele preţioase de toate culorile. Fiecare trebuie să şi-o aleagă pe cea care îi place mai mult, care i se potriveşte cel mai bine. Medicul este cel care îi vindecă pe oameni. El trebuie să aibă linişte şi bucurie. La el, oamenii vin trişti, cu suferinţe şi se vor întoarce sănătoşi şi veseli. Dacă medicul reuşeşte, astfel este împlinit. La fel cum încearcă mama mea. Preotul este cel care se roagă pentru toţi şi pentru fiecare în parte ca să fie mai aproape de Dumnezeu. El Îi mulţumeşte pentru bunătatea Sa şi-I cere iertare când greşim. Este mereu în faţa lui Dumnezeu în locul nostru. Ne poate aduce bucuria veşnică din cer încă de pe pământ. Călugărul este cel retras în chilie sau în mănăstire. În taină se roagă pentru întreaga lume şi vrea să atingă sfinţenia. De la el, doar privindu-l, învăţăm să fim buni, blânzi şi smeriţi. Să-L iubim pe Dumnezeu mai mult decât orice altceva în această lume. De curând, în vizita de la Mănăstirea Cozia, n-aş mai fi plecat de acolo. La fel de smerit este ţăranul, cel care ne hrăneşte. El face brazda pământului care, la rândul ei, îi brăzdează faţa. Pune sămânţa şi-o udă cu apă şi cu sudoare. Se îngrijeşte cu mâinile lui neobosite până când strânge roadele de pe câmp. Fără munca lui, nu am putea trăi. Ce dragi îmi sunt oamenii la câmp şi coşurile pline! Muncitorii sunt cei care prin priceperea lor ştiu să facă lucruri care ne uşurează viaţa. Transportatorii se îngrijesc să ducă în diferite locuri oameni sau lucruri cu maşini, trenuri, vapoare sau avioane. Este mereu mişcare ordonată. Soldaţii se pregătesc să apere graniţele de duşmani. Sunt disciplinaţi şi hotărâţi. Pompierii sfidează flăcările şi îşi riscă propria viaţă pentru a altora. Oare eu aş avea destul curaj? Poliţiştii, detectivii păzesc ordinea şi dezleagă mistere! O, dragul meu Sherlock Holmes care mi-a acaparat toată vacanţa cu cazurile lui! Da, mi-ar plăcea să devin detectiv! Judecătorii vor să facă dreptate celor pe care oamenii răi îi asupresc. Să-i pedepsească pe răufăcători. Învăţătorii şi profesorii îi învaţă pe elevi o mulţime de lucruri folositoare, începând de la citit şi socotit până la cum să se poarte, să gândească şi ce profesie să-şi aleagă. Sunt îndrumătorii noştri. Iubesc zâmbetul, dăruirea, priceperea doamnei învăţătoare. Artiştii ştiu să transmită şi altora frumuseţea pe care ei o simt prin pictură, sculptură, muzică, dans sau film. Când poate voi deveni grafician sau regizor, la care visez cel mai adesea, voi explora nebănuite unghere ale vieţii şi-i voi arăta splendoarea. Scriitorii aştern pe hârtie ideile într-o formă frumoasă, atrăgătoare. Ce săracă ar fi lumea fără cărţi! Eu, poate viitor scriitor, nu L-aş uita pe Dumnezeu în nici una din ele! Savanţii, inventatorii descoperă legi neştiute de om până la ei. Gânditorii sunt cei care ne ajută să înţelegem mai multe lucruri. Exploratorii ne descoperă noi, minunate tărâmuri. Cel care-şi îndeplineşte conştiincios profesiunea e ca şi cum şi-ar aşeza pietricica lui preţioasă într-un şirag ţinut de un fir nevăzut între cer şi pământ. Dar jocul copiilor? Profesia de copil. Ne învaţă bucuria de a fi! Matei Bolog (clasa a IV-a), Premiul I la Concursul "Lăsaţi copiii să vină la Mine", Ediţia a IV-a 2010, organizat de Parohia Ortodoxă Română "Naşterea Domnului", Cluj-Napoca