Cea de XI-a ediţie a Colocviilor Putnei

Mănăstirea Putna continuă să fie, de sute de ani, una din cele mai importante vetre de cultură din ţara noastră. Cunoscutul simpozion de istorie "Colocviile Putnei", ajuns la cea de-a XI-a ediţie, s-a desfăşurat în acest an în perioada 31 august - 3 septembrie.

Evenimentul, organizat sub egida Centrului de Cercetare şi Documentare "Ştefan cel Mare" al Sfintei mănăstiri Putna, a reunit la Mănăstirile Putna şi Suceviţa zeci de istorici, muzicologi şi oameni de cultură din ţară şi din străinătate. Înalt Preasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a deschis activităţile acestui simpozion subliniind în cuvântul său importanţa muzicii psaltice româneşti şi a şcolii muzicale de la Mănăstirea Putna. În continuare, arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, a mulţumit tuturor participanţilor la Colocviile Putnei, de la prima ediţie, din 2005, şi până în prezent, pentru strădaniile depuse în scuturarea colbului de pe cronici şi îmbogăţirea cunoaşterii istoriei mănăstirii şi a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, ctitorul străvechii aşezări monahale. Arhim. Melchisedec Velnic a mărturisit că, dimpreună cu întreaga obşte, a simţit ca pe o datorie sprijinirea unor astfel de demersuri, datorie faţă de acest loc sfânt în care se îngemănează credinţa, cultura şi istoria. Alături de cele trei secţiuni obişnuite, istoria Sfântului Ştefan cel Mare, istoria Mănăstirii Putna şi istoria mănăstirilor din Bucovina, colocviul de anul acesta a dedicat o secţiune deosebită împlinirii a 500 de ani de la scrierea Antologhionului lui Eustaţie Protopsaltul. Mai amintim că Scopul Centrului de Cercetare şi Documentare de la Putna este cercetarea istoriei epocii ştefaniene şi a istoriei Mănăstirii Putna. Cea de-a treia secţiune a colocviilor, dedicată istoriei mănăstirilor din Bucovina, a fost introdusă începând cu ediţia a IX-a, dat fiind caracterul unitar al monahismului bucovinean în perioada de ocupaţie austriacă (1775-1918). Demers unic în spaţiul răsăritean Manifestările culturale prilejuite de acest simpozion au reunit în acest an 32 de comunicări ştiinţifice, majoritatea inedite, susţinute de oameni de cultură iluştri din România şi din străinătate. Dintre acestea amintim intervenţia profesorului Ivan Biliarsky de la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Bulgariei, care a precizat că este la a treia participare la Colocviile Putnei, considerându-se un "frate român care vorbeşte altă limbă". Elka Bakalova, reputat istoric al artei şi membru al Academiei de Ştiinţe a Bulgariei, şi-a exprimat bucuria de a fi prezentă la Putna şi a felicitat mănăstirea pentru organizarea unei asemenea reuniuni ştiinţifice, subliniind faptul că acest demers este unic în întreg spaţiul răsăritean de spiritualitate ortodoxă. Amintim, de asemenea, şi interesanta comunicare a prof. Sergiu Iosipescu, cercetător la Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară Bucureşti, în legătură cu demitizarea istoriei militare a Moldovei sub Ştefan cel Mare. În concluzia comunicării, profesorul a subliniat: "Minimalizând istoria militară a Moldovei sub Ştefan cel Mare, printr-o necunoaştere a izvoarelor, lipsa conexiunilor şi a încadrării lor în istoria generală, răspândind o viziune voit unilaterală, ulcerată, prin reviste de largă circulaţie, adepţii "noii şcoli" îşi fac, cum ar spune Maiorescu, "partid din nenorocirile ţării". Am socotit că aici, la Putna lui Ştefan cel Mare, a venit momentul de a da un prim răspuns acestei agresiuni". La încheierea evenimentului, la care a fost prezent şi Înalt Preasfinţitul Pimen, stareţul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic a evidenţiat faptul că duhul Măriei Sale Ştefan a fost mereu prezent în decursul acestor colocvii şi că de la un an la altul se dovedeşte că este într-adevăr Mare şi Sfânt.