Cea mai prestigioasă instituţie de artă din cetatea Băniei

Rafinament, calitate, nobleţe, bun-gust. Iată doar câteva dintre atributele ce ar putea caracteriza Muzeul de Artă din Craiova. Amplasat într-una din cele mai frumoase clădiri ale oraşului, Palatul Jean Mihail, muzeul magnetizează orice privire stingheră a călătorului care trece prin preajmă. Printre cele peste 4.000 de exponate existente, se găsesc piese cu valoare inestimabilă în ţară şi în lume.

Existenţa Muzeului de Artă din Craiova se fundamentează pe donaţia făcută de soţii Alexandru şi Aristia Aman care au lăsat prin testament întreaga lor avere în vederea înfiinţării unei pinacoteci. Această dorinţă s-a concretizat abia în anul 1908. Pe vremea aceea, Pinacoteca Aman era a treia din Principatele Unite, după cea a lui Asachi de la Iaşi şi după cea de la Bucureşti. Moştenirea familiei Aman Prima locaţie în care a funcţionat pinacoteca a fost casa soţilor Grigore şi Elena Lăceanu (părinţii Aristiei Aman). Din colecţia de început au făcut parte o serie de tablouri de provenienţă olandeză, flamandă, italiană sau franceză, dar şi piese semnate de Theodor Aman, care completau moştenirea lăsată de cei doi soţi. La fondul existent s-au adăugat câteva donaţii făcute de filantropi de renume ai oraşului. Din această perioadă datează şi primele piese de factură religioasă: "Încă de la început a existat o mică colecţie de artă feudală şi religioasă românească. Este vorba doar de câteva icoane, dintre care cea mai preţioasă este Adormirea Maicii Domnului, ce datează de la sfârşitul secolului al XVII-lea - începutul secolului al XVIII-lea. Trebuie să mai amintim şi o donaţie, foarte importantă, făcută de fostul primar al Craiovei, Nicolae Romanescu. Colecţia sa, în care se găseau şi foarte multe icoane, mai cuprinde un potir din argint aurit şi o colecţie întreagă de paftale argintate, toate de secol al XVIII-lea, purtând însemnele familiei Cantacuzinilor. Tot din această donaţie mai face parte şi o colecţie de cădelniţe de secol al XVIII-lea, lucrate în stil cantacuzin-brâncovenesc. Aceste piese au constituit nucleul colecţiei de artă feudală şi artă religioasă a Pinacotecii Aman din Craiova", mărturiseşte Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă din Craiova. Palatul Jean Mihail – o construcţie cu gust După aproape 50 de ani, Pinacoteca Aman a părăsit vechea locaţie, aşezându-se în somptuoasa locuinţă a familiei boiereşti Mihail. Aici a funcţionat laolaltă cu Muzeul Olteniei, de care s-a despărţit patru ani mai târziu, când a devenit oficial Muzeul de Artă Craiova. Palatul Mihail a fost ridicat în perioada 1900-1907 de către boierul Constantin Mihail, după planul arhitectului francez Paul Gottereau. Iniţial construcţia s-a dorit a fi locuinţă de familie, destinată celor doi descendenţi ai boierului şi viitoarelor lor familii. S-au folosit materiale dintre cele mai scumpe şi meşteri dintre cei mai pregătiţi. Din recuzita interioară, marmura de Cararra, candelabrele din cristal de Murano sau pereţii tapisaţi cu mătase de Lyon erau elemente nelipsite. Tradiţia vremii spune că boierul şi-a dorit să acopere întreaga clădire cu monede din aur, dar regele l-a condiţionat să le aşeze în dungă. Nu a apucat să se bucure prea mult timp de măreaţa sa realizare, pentru că în 1907 a trecut la cele veşnice. Construcţia a fost inaugurată doi ani mai târziu, de către cei doi fii ai săi, Nicolae şi Jan. După puţin timp, fiul cel mare, Nicolae, s-a stabilit în Franţa, iar spre sfârşitul vieţii a devenit călugăr franciscan. Jan a rămas singurul moştenitor. Se spune despre el că, deşi avea la dispoziţie întregul palat, locuia într-o cameră mică, care iarna rămânea de cele mai multe ori neîncălzită. A reuşit să sporească cu succes tot ceea ce moştenise, şi aşa se face că în perioada crizei economice din 1929-1933 a ajuns la performanţa de a gira, cu averea, statul român care se împrumutase în străinătate. Deoarece nu a avut urmaşi (nefiind căsătorit niciodată), Jan Mihail a donat întreaga avere statului cu condiţia ca, după moartea sa, aceasta să fie folosită în scopuri sociale şi filantropice, prin înfiinţarea unei fundaţii care să-i poarte numele. Gazda unor importante evenimente istorice Înainte de a fi transformat în muzeu, în palatul Jan Mihail au avut loc mai multe evenimente cu răsunet istoric. Astfel, în timpul Primului Război Mondial, aici a funcţionat sediul Comandaturii Germane pentru Oltenia, iar la sfârşitul verii anului 1940, au avut loc tratativele româno-bulgare, în urma cărora, la 7 septembrie, ţara noastră a cedat Bulgariei Cadrilaterul. De asemenea, în 1944, în palat a fost adăpostit pentru cinci săptămâni Iosif Broz Tito, fondatorul şi promotorul Mişcării de Nealienare din fosta Iugoslavie. Importante achiziţii de factură religioasă Din 1950, Palatul "Jean Mihail" a devenit muzeu, iar din 1954, a fost destinat exclusiv Muzeului de Artă. În acest sens a fost demarată o intensă campanie de achiziţii, mai ales de piese religioase: "Anii â60 - â70 au adus Muzeului de Artă din Craiova foarte multe obiecte de valoare. În această perioadă, s-au achiziţionat mai multe icoane foarte valoroase: trei "Deisis", o icoană "Maica Domului cu Pruncul". S-au achiziţionat, de asemenea, şi foarte multe icoane de tâmplă care să etaleze stilul tuturor şcolilor de pictură românească, adică: achiziţii de icoane de secol al XVIII-lea din zona Banatului, icoane de factură moldovenească sau din zona noastră. De asemenea, s-au făcut câteva achiziţii de icoane pe sticlă, la care s-a adăugat şi o donaţie a Anei Nicolescu din Bucureşti. S-au mai achiziţionat şi câteva perechi de "Porţi împărăteşti", toate din secolul al XVIII-lea. Cea mai valoroasă piesă se găseşte în expoziţia permanentă. A fost scoasă la licitaţie în anul 1930, despre ea a scris şi Nicolae Iorga. Este vorba de "Porţile împărăteşti" de la Biserica Sărindar din Bucureşti. În patrimoniul nostru se mai află şi o serie de icoane populare de început de secol al XIX-lea, foarte importante pentru încărcătura lor decorativă, pentru trecerea pe care o fac de la registrul popular la registrul cultic. Încă de la deschidere, din 1954, muzeul a avut în permanenţă două sau trei săli care au fost dedicate exclusiv artei religioase", mai spune Florin Rogneanu. O veritabilă lecţie de artă sacră Cele peste 4.000 de exponate oferă vizitatorului o adevărată lecţie de istorie şi artă. Modul logic în care se succed exponatele oferă o imagine limpede şi foarte uşor de reţinut. În felul acesta, "chiar şi pentru un vizitator neavizat, modul în care este prezentată galeria de artă naţională, începând cu arta bisericească, cu arta icoanelor, se constituie în ceva foarte clar şi simplu. Se poate vedea astfel evoluţia portretului: de la portretul imaginativ din cadrul icoanelor, la portretul după model, pe panoul ctitorilor, din pictura în frescă. Este un adevărat pelerinaj care începe cu apariţia pictorilor primitivi, adică primii pictori şcoliţi care au pictat în ţară, trece prin zona picturii clasice, după aceea la cea de chip romantic, la pictura "en plain air", urmând ca în final să ajungă la Grigorescu. Se poate vedea cu claritate ce a însemnat evoluţia portretului. Pentru cei foarte apropiaţi domeniului artistic, este o demonstraţie evidentă cum o temă este preluată din pictura religioasă în pictura laică. Este vorba de portretele care s-au făcut la sfârşitul secolului al XVIII-lea-începutul secolului al XIX-lea de către aceşti pictori primitivi. Acest obicei de a prezenta în pronaos, pe peretele stâng sau drept, s-a transferat în viaţa civilă şi în secolul al XIX-lea, aproape obligatoriu. Orice familie de la oraş avea în camera de oaspeţi portretul celor care au ridicat casa. Prin urmare acest obicei al ctitorilor s-a transferat din domeniul religios în domeniul laic şi a participat la apariţia acestei teme a portretului, care s-a dovedit a fi de mare succes", completează directorul Muzeului de Artă din Craiova. "Bătrâna doamnă a artei moderne româneşti" Privit din prizma valorilor pe care le găzduieşte, Muzeul de Artă din Craiova se plasează în rândul celor mai însemnate şi prestigioase instituţii de cultură din ţară. Acest lucru se poate vedea din cartea de vizită pe care ne-a prezentat-o în detaliu Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă din Craiova: "Faptul că muzeul deţine cea mai importantă colecţie de sculptură Brâncuşi din România şi este cunoscut în întreaga lume şi este invitat în străinătate pentru a participa la expoziţii şi vernisaje, aceasta îl plasează în vârful ierarhiei de valori culturale a oraşului Craiova. Tot în acest sens am putea afirma că Muzeul de Artă din Craiova este singurul din lume care prezintă opere din perioada artizanală a lui Constantin Brâncuşi, de când era elev la Şcoala de Arte şi Meserii. Muzeul prezintă "Bustul împăratului Vitelius", făcut în 1898, care este prima operă muzeală din lume a lui Constantin Brâncuşi. Muzeul de Artă din Craiova prezintă "Orgoliu", prima sculptură turnată în bronz de Constantin Brâncuşi. Tot aici se găseşte prima sculptură modernă a secolului XX, celebrul "Sărutul" din 1907, şi tot în muzeul nostru se poate admira chipul bătrânei doamne a artei moderne, "Domnişoara Pogani", prima variantă din 1913. Mai puţin cunoscut este faptul că la Craiova, se află prima sculptură în marmură executată de Brâncuşi. Este vorba de "Fragment de coapsă, fragment de tors" din 1910-1911", conchide Florin Rogneanu.