Cei trei îngeri

Într-o zi, trei îngeri se plimbau prin grădina Domnului. Fiecare încerca să se considere mai credincios şi mai bun decât ceilalţi, până când Dumnezeu hotărî că este momentul să-i determine să se oprească din această încercare. Îi chemă la El pe cei trei îngeri şi le porunci să meargă pe pământ şi să facă ceva prin care să-şi arate credinţa, iar cel care va reuşi ca prin fapta sa minunată să-L încânte pe Creator va fi răsplătit. Ei au acceptat şi au venit pe pământ, petrecând o zi întreagă printre muritori.

Primul înger a început să vindece toate animalele bolnave şi s-a rugat pentru oameni ca să nu mai păcătuiască. Al doilea a adus copiilor icoane şi cărţi religioase, pentru a se ruga şi pentru a se apropia mai mult de Dumnezeu, încercând să afle sensul cuvântului Mântuitorului nostru Iisus Hristos: "Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci a unora ca aceştia este Împărăţia cerurilor". Al treilea însă stătea şi privea la toţi oamenii care vieţuiau în acel loc. Aproape că se însera şi el începea să fie din ce în ce mai trist, căci nu ştia ce ar fi trebuit să facă pentru a fi plăcut Domnului Dumnezeu. Îndată, pe lângă el se chinuia cu greu să treacă un om care abia putea să se deplaseze. Văzându-l aşa necăjit, îngerului i se făcu milă de el şi începu să plângă cu amar şi să-L roage pe Dumnezeu să-l vindece pe acel om. Nu după mult timp, omul putu să meargă fără nici o greutate şi-I mulţumi din tot sufletul său Bunului Dumnezeu pentru ajutorul dat. Ajunşi în faţa Creatorului, fapta cea mai plăcută a fost considerată a celui de-al treilea înger, care s-a rugat cu lacrimi pentru un suflet greu încercat. (Ştefan Andrei Clenci, cls. a IV-a, Parohia Fişcălia, Jud. Vâlcea)