Cel puțin două ore de istorie în şcoală

Congresul Naţional al Istoricilor Români, desfăşurat recent la Cluj-Napoca, s-a încheiat cu adoptarea unei rezoluţii, de către cei aproximativ 450 de istorici prezenţi la manifestarea ştiinţifică, profesori, cercetători ştiinţifici, muzeografi din diverse centre academice ale României, ce subliniază importanţa predării a două ore de istorie în şcoală și reconsiderarea emisiunilor istorice în mass-media.

Lucrările Congresului istoricilor s-au desfăşurat pe 47 de secţiuni, respectiv 19 mese rotunde, iar în cadrul manifestării au avut loc mai multe sesiuni de prezentări de carte, în contextul în care cele mai importante edituri din România au participat la un târg de publicaţii. Congresul, care a reunit specialişti proveniţi din diferite spaţii geografice, a prilejuit ample dezbateri ştiinţifice privind problemele cu care se confruntă cercetarea istorică românească. S-a discutat despre un statut al cercetătorilor şi, totodată, despre necesitatea aplicării unor noi metode de lucru în cercetarea istorică.

De asemenea, a fost subliniată importanţa menţinerii predării a două ore de istorie în şcoală sau reconsiderarea emisiunilor cu caracter istoric în media scrisă şi cea audio-vizuală din România. „Congresul istoricilor din România insistă pentru schimbarea ponderii istoriei în curricula şcolară, cel puţin două ore, la gimnaziu şi liceu, indiferent de profil, precum şi obligativitatea acestei discipline la examenele de capacitate şi bacalaureat”, se arată în rezoluţia formulată la încheierea evenimentului, preluată de Agerpres. Pentru importanţa studierii istoriei în şcoală a pledat, încă de la deschiderea congresului, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB), Ioan Aurel Pop: „Pentru remedierea răului, până se mai poate, trebuie, între altele, ca istoria să rămână o formă de cunoaştere apreciată, respectată şi preţuită şi, în primul rând, studiată. De aceea, istoria trebuie să aibă, ca disciplină şcolară, la toate clasele şi profilurile, cel puţin câte două ore pe săptămână. (...) După Al Doilea Război Mondial, noi, românii, am trecut printr-o etapă proletcultistă şi internaţionalistă - când «lumina venea de la Răsărit» şi trecutul nostru nu reprezenta nimic -, până prin 1960-1965, prin una mai echilibrată, de recuperare a unor valori naţionale, până prin 1975, prin una naţionalist-comunistă, până în 1989, şi prin una de ­marasm şi incertitudine, de ­de­zorientare şi paradox, în ultimul sfert de secol”.

În acelaşi timp, rezoluţia finală subliniază importanţa acordării unei atenţii speciale formării cadrelor tinere, după cum se impune multiplicarea trimiterilor la stagii de documentare şi perfecţionare în străinătate a resursei umane din domeniul istoriografiei. „Istoriografia a făcut, după 1989, progrese semnificative, dar sunt multe aspecte care se cer remediate sau dezvoltate. În urma schimbului de experienţă în cercetarea şi predarea istoriei, transmis în zilele congresului de la profesori şi cercetători consacraţi la tineri cercetători, masteranzi şi doctoranzi, s-a subliniat necesitatea aplicării unor noi metode şi tehnici de lucru în cercetarea istorică”, se subliniază în documentul final.

Participanţii la congres au mai apreciat că se impune o coordonare, din partea Comitetului Naţional al Istoricilor din România, a activităţilor privind marcarea centenarului Marii Uniri, prin implicarea Academiei Române şi a universităţilor din ţară.

Primul Congres Naţional al Istoricilor Români, desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute la Cluj-Napoca, a fost organizat de Universitatea „Babeş-Bolyai”, Comitetul Naţional al Istoricilor din România, Academia Română, filiala Cluj-Napoca, şi Centrul de Studii Transilvania. Celor aproximativ 450 de istorici români li s-au alăturat şi participanţi din Republica Moldova, Ucraina, Marea Britanie, Serbia, Ungaria, Austria sau Italia, iar din Comitetul ştiinţific al congresului au făcut parte academicieni şi profesori de prestigiu în domeniul istoriei. Congresul istoricilor români se va organiza din doi în doi ani, următorul urmând să se desfăşoare în 2018, la Iaşi.