Centenarul Marii Uniri la „Academia Bârlădeană”
Sunt 24 de ani de când revista Societății literar-culturale „Academia Bârlădeană” și-a reluat apariția. Înființată la 1 mai 1915 de o elită intelectuală locală, având în frunte pe poetul George Tutoveanu, preotul Toma Chiricuță și folcloristul Tudor Pamfile, societatea și-a manifestat intens prezența în viața culturală a urbei, timp de o jumătate de veac, prin conferințe, cărți și publicații periodice cunoscute în toată țara. După moartea principalului ei mentor, poetul George Tutoveanu, în 1957, și-a încetat activitatea, legăturile dintre membri continuând mai degrabă în București.
Reînființată în 1990, „Academia Bârlădeană” evocă periodic gloria trecutului, dar se deschide și către oamenii și problemele lumii de azi. Într-un „exordiu la Centenar”, publicat în nr. 2/2015 al revistei, președintele de onoare C.D. Zeletin sublinia continuitatea unei frății artistice care a coagulat, dincolo de cadrele organizatorice, spiritul Academiei Bârlădene: „... Mă impresionează o continuitate de altă natură, o permanență sui-generis, suavă în felul ei, căreia îi dă tărie tocmai fragilitatea, cunună din tulpinile florilor de păpădie, dar perfectă ca diademă, căci consistența nu e pipăibilă în cele ale artei, încât să poți spune că este sau nu de diamante. Academia Bârlădeană consta dintr-o salbă de întâlniri libere ale visătorilor; libertății care o anima și o animă nu-i poți cere armături organizatorice, a căror miză e tocmai inflexibilitatea unită cu tăria ce răspunde la apelul regulamentelor, canonului ori legilor...”.
Conținutul numerelor publicate de „Academia Bârlădeană” în anul 2018 a rezervat un loc de cinste temei „România Mare 100”. Astfel, în numărul 2 (71), trimestrul 2/2018, citim articole precum: „Basarabia în Anul Marii Uniri” (p. 3), „Din anii de durere. Pagini trăite” (Elena Th. Emandi, p. 6), „Marele Cartier General al armatei române la Bârlad. Noi mărturii documentare” (Marcel Proca, pp. 4-5). Marcel Proca a aprofundat istoria orașului de reședință al vechiului județ Tutova, devenit capitală militară în timpul Marelui Război. El este şi autorul volumului „Bârladul și Marele Război”, publicat la Editura Sfera, în anul 2017.
Numărul 72 al revistei, trimestrul 3/2018, are pe copertă poezia „Turtucaia”, scrisă de George Tutoveanu în octombrie 1916, în memoria bravilor ostași români căzuți în lupte. Versurile exprimă vibrația patriotică a unei întregi generații în stare de jertfă. Reproducem aici doar strofa primă, reluată la final:
Copiii mei, copiii mei,
Când treceți seara la culcare,
Și candelele-n tremurare
Vă ning pe creștete văpaia,
Rugați-vă și pentru cei
Cari-au căzut la Turtucaia.
În același număr al revistei sunt inserate texte tematice: „România Mare - împlinire a poporului prin elitele sale” (Ramona Elena Chiţiga, pp. 3-7), un fragment de evocare a refugiului bârlădean în „Zile albe - zile negre” de Nichifor Crainic (p. 8), „Din activitatea lui Nicolae Iorga pentru desăvârșirea unității de stat a României” (prof. Gheorghe Buzatu, pp. 9-12), „George Cornea, memorialistul bârlădean al războiului de reîntregire” (Sterian Pricope, pp. 13-14), „Răzeșul și răzeșii lui Virgil Caraivan” (Lina Codreanu, pp. 24-25).
Prin râvna şi entuziasmul unui grup de intelectuali care participă la acţiuni cultural-spirituale şi scriu constant în revistă (preşedintele executiv Elena Monu, Elena Popoiu, fraţii Mircea şi Serghei Coloşenco, Simion Bogdănescu, Nicu Apostol ş.a.), „Academia Bârlădeană” îşi onorează istoria centenară şi vocaţia de asociaţie culturală locală care cultivă unitatea naţională.