Centenarul Unirii Banatului cu România sărbătorit în parohia Birda

În Duminica a VI-a după Rusalii a fost omagiat Centenarul Unirii Banatului cu România în parohia Birda, la biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Sîngeorge, filia parohiei amintite. Totodată a fost cinstită împlinirea a 100 de ani de administrație românească la Timișoara prin alegerea avocatului dr. Aurel Cosma în demnitatea de prefect al județului Timiș.

Sărbătoarea a debutat cu oficierea Utreniei, a Sfintei Liturghii și a slujbei Tedeumului de mulțumire în biserica din Sîngeorge. În cadrul Sfintei Liturghii mai mulți copii s-au împărtășit cu Trupul și Sîngele Domnului.

Cateheza cu tema „100 de ani de administrație românească în Banat” a fost pregătită și susținută de P.C. Părinte Valentin Bugariu, parohul locului în format power-point. Proiecția a fost realizată de elevul Weisz Markus.

În cadrul cuvântării a fost abordate câteva probleme ale perioadei anilor 1918-1919. La Marea Adunare de la Alba Iulia cei 197 delegați din Banat au votat pentru unirea provinciei cu România. Banatul însă a rămas în afara granițelor României din pricina disputelor teritoriale. Chiar dacă la intrarea în Războiul cel Mare, Marile Puteri au garantat prin Tratatul de Alianță de la București (1916) ca Țara Banatului să fie în întregime României, la Conferința de Pace de la Paris (1919) și prin Tratatul de la Sèvres (1920), Banatul a fost împărțit între România, Serbia și Ungaria. Pentru fixarea granițelor a existat o luptă diplomatică și petiționară. Unul dintre cei care au militat pentru păstrarea Banatului întreg a fost clericul Avram Imbroane care în coloanele ziarului „Banatul” s-a exprimat asupra faptului că frontiera trasă în 1919 și definitivată în 1924 nu satisface pe nimeni. Rezolvarea acestei probleme s-ar fi putut înfăptui printr-un referendum.

Banatul a rămas în afara granițelor României și din pricina proclamării Republicii bănățene (31 octombrie 2018 -21 februarie 1919), a ocupației militare sârbe (21 februarie – 27 iulie 2019). Populația din Banat a avut de suferit, între cei care au îndurat închisoare la Vârșeț îl amintim pe preotul Ioan Mărgineanțu, paroh în Birda și participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Unitatea fizică, cea economică a Banatului a fost ruptă, unitatea sprituală (limba, credința și tradițiile) i-a ținut legați pe românii bănățeni care trăiesc astăzi în România, Serbia și Ungaria.

La finalul sărbătorii, mai mulți elevi au interpretat poezii în grai bănățean și cântece foclorice care ilustrează valorile procinciei dintre Mureș, Dunăre și Tisa: graiul, portul, bunătatea, sărbătorile bisericești, hărnicia, jocul, cântecul care sfințesc locul devenit „colț de rai”. Au interpretat poezii și cântece elevii Tudor Scrofan, Denisa Scrofan și Alexandru Orășanu.