Centralele eoliene, tot mai utilizate în vestul Europei

Necesitatea de a creşte ponderea energiilor regenerabile în consumul energetic european până în 2020, dar şi cea de a limita cât mai drastic emisiile de gaze cu efect de seră au determinat apariţia unor noi parcuri eoliene în vestul Europei, cele mai recente fiind cele din Sardinia şi Franţa

Fiecare ţară din Uniunea Europeană începe să folosească tot mai mult energia neconvenţională, cel mai des întâlnită fiind cea eoliană. Astfel, la Sedini (Sardinia - Italia), au fost instalate 43 de turbine eoliene a câte 1,5 MW fiecare, se arată într-un comunicat Enel. Instalaţiile pot genera circa 90 de milioane kWh anual, ceea ce înseamnă că pot acoperi consumul a 33.000 de consumatori casnici. Utilizarea acestor turbine eoliene reduce emisiile de bioxid de carbon cu 70.000 de tone pe an, faţă de metodele clasice de generare a curentului electric. În Franţa, la Eparmonts Haute Marne şi la Leign ar Gasprenn au fost înfiinţate două parcuri eoliene, unul cu 8 turbine, a câte 1,5 MW fiecare, celălalt cu 4 turbine, a câte 2 MW fiecare. Cele două parcuri generează în total 42 de milioane kWh anual, ceea ce acoperă consumul a 12.000 de consumatori casnici şi reduc emisiile de bioxid de carbon cu 23.000 de tone anual. În ambele cazuri, pentru a se evita riscul penelor de curent cauzate de vremea nefavorabilă, liniile electrice au fost total împământate. În ceea ce priveşte România, care este considerată a fi pe locul al doilea în Europa de sud-est din punct de vedere al poteţialului de producţie a energiei eoliene, aceasta are o capacitate instalată de numai 7 MW. Conform unui studiu al Erste Bank, potenţialul de producţie a energiei eoliene se ridică la aproximativ 14.000 MW. Zonele cele mai propice din România, din punct de vedere al potenţialului eolian, sunt Dobrogea, Moldova şi Delta Dunării. Banca Mondială va sprijini liberalizarea pieţei energiei Banca Mondială (BM) va sprijini România să liberalizeze piaţa energiei şi să atingă obiectivele strategiei europene de sporire a ponderii energiei regenerabile în consumul energetic naţional, aşa-zisa strategie 20-20-20, se arată în Strategia de Parteneriat cu România, elaborată şi dată publicităţii de către BM. De asemenea, Banca va ajuta România să aplice directivele UE privind Calitatea Apei şi Nitraţii, să reducă vulnerabilităţile de mediu, sociale şi economice faţă de dezastrele naturale şi tehnologice. IFC (compania de investiţii a Grupului Băncii Mondiale) va acorda împrumuturi pentru a sprijini dezvoltarea eficienţei energetice şi va investi în proiecte de energii regenerabile (eoliene şi/sau biomasă). Deşi implicarea BM în acest domeniu a mai scăzut şi, actualmente, se concentrează în special pe reabilitarea unei hidrocentrale electrice, închiderea minelor într-o manieră care să respecte cerinţele de mediu şi stimularea activităţilor economice în zonele miniere, Banca Mondială ar putea lua în considerare susţinerea procesului de privatizare la restul companiilor energetice şi miniere, dacă statul va lua decizia de a le privatiza. BM a luat recent decizia de a sprijini companiile româneşti care au nevoie de asistenţă (grant GEF) pentru introducerea de tehnologii eficiente energetic.