Cinstirea martiriului Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava

Catedrala arhiepiscopală din Suceava şi-a cinstit ieri ocrotitorul, pe Sfântul Ioan cel Nou. Încă din ajunul hramului, pelerinii au venit să se închine la racla ce adăposteşte moaştele Sfântului Ioan.

Sute de credincioşi din toate colţurile ţării au participat, încă de marţi seara, la slujba de priveghere în cinstea Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, oficiată de Înalt Preasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Ieri-dimineaţă au fost oficiate Acatistul Sfântului, ale cărui moaşte se află în Catedrala arhiepiscopală din Suceava, şi Sfânta Liturghie, de către IPS Pimen, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. La această slujbă au venit pelerini însoţiţi de preoţii lor parohi din mai multe localităţi din judeţul Suceava. "În cuvântul de învăţătură pe care l-a rostit celor prezenţi, IPS Pimen a vorbit despre viaţa Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, scoţând în evidenţă milostenia pe care a făcut-o în timpul vieţii. Apoi, ierarhul nostru a făcut referire la martiriul şi răbdarea Sfântului Ioan, la întărirea în credinţă, la puterea lui Dumnezeu care lucrează prin rugăciunile Sfântului, pentru că sfinţii sunt casnicii lui Dumnezeu", ne-a relatat arhim. Vartolomeu Chira, stareţul Mănăstirii "Sf. Ioan cel Nou de la Suceava". Procesiune spre izvorul Sfântului Ioan cel Nou Credincioşii care s-au pregătit cu post şi rugăciune au fost împărtăşiţi. Sfânta Împărtăşanie au primit şi copiii de la Grădiniţa "Sf. Ioan cel Nou de la Suceava", patronată de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. După Sfânta Liturghie, cu prapuri, cruci şi icoana Sfântului Ioan s-a mers la izvorul unde în fiecare an se săvârşeşte Agheazma mică. "Pe parcursul procesiunii am cântat troparul "Mântuieşte, Doamne, poporul tău" şi troparul Sfântului. După oficierea acestei slujbe au fost stropiţi toţi credincioşii cu agheazmă, iar apoi ne-am întors în catedrală pentru ca oamenii să fie miruiţi şi să primească anaforă", a mai adăugat arhim. Vartolomeu Chira. Zidirea bisericii Mănăstirii "Sf. Ioan cel Nou" a fost începută de voievodul Bogdan al III-lea, fiul lui Ştefan cel Mare, în 1514, şi terminată de Ştefăniţă Vodă, fiul lui Bogdan, în 1522, aşa cum ne arată şi pisania aflată deasupra uşii de intrare în pridvor. A fost ridicată în primul rând pentru a face faţă credincioşilor care veneau în număr mare să se închine moaştelor pe care mănăstirea le adăposteşte din anul 1589. Până la această dată, moaştele s-au aflat, încă de la aducerea lor de la Cetatea Albă, în 1402, în Biserica Mirăuţi, fosta Catedrală mitropolitană. Sărbătoarea hramului la Suceava, de Sânziene Sărbătoarea hramului Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava are loc, prin tradiţie, la 24 iunie, ziua în care moaştele Sfântului au fost aduse la Suceava. Miile de credincioşi, în frumosul port naţional, aduc spice de grâu, flori de câmp, crengi de tei şi de brad. Pelerinajul începe în dimineaţa zilei de 23 iunie, când sfintele moaşte sunt scoase din biserică şi depuse pe un baldachin în curtea mănăstirii. Credincioşii se închină cu evlavie, iar seara are loc slujba privegherii. Dimineaţa are loc slujba Aghezmei mici, apoi se oficiază Sfânta Liturghie. Hramul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, alături de cel al Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi, constituie una dintre cele mai importante sărbători religioase ale românilor din ţinutul Moldovei.