Clădirile cu risc seismic ar putea fi demolate

▲ Dacă ele nu vor fi reconsolidate, Ordonanţa de Urgenţă ar putea prevedea demolarea ▲ În programul de acţiuni pe anul 2008, MDLPL a inclus pentru finanţare 69 de clădiri de locuit multietajate, aflate în diverse faze de proiectare/execuţie a lucrărilor de consolidare, 57 dintre acestea fiind situate în municipiul Bucureşti ▲ Totodată, pentru impulsionarea consolidării clădirilor, prin modificările aduse legislaţiei, în 2007, au fost impuse termene limită şi sancţiuni pentru realizarea acestor acţiuni ▲

Clădirile cu risc seismic ridicat pentru care nu încep lucrările de reconsolidare ar putea fi demolate, a anunţat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Laszlo Borbely. Pregătim o Ordonanţă de Urgenţă prin care ne propunem să luăm măsuri pentru reconsolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat. Dacă ele nu vor fi reconsolidate, Ordonanţa de Urgenţă ar putea prevedea demolarea, a afirmat ministrul. Până în prezent, au fost reconsolidate 10 clădiri cu grad ridicat de risc din Bucureşti, iar şapte se află în construcţie. 193 de clădiri cu risc ridicat seismic sunt construite înainte de 1940. Hotărârea de Urgenţă îşi propune să încurajeze consolidarea acestor clădiri, a adăugat Borbely. Potrivit unui raport al MDLPL publicat în luna mai a acestui an, ritmul acţiunilor privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare a clădirilor vechi din România este total nesatisfăcător, în principal la nivelul municipiului Bucureşti. România şi, în mod deosebit municipiul Bucureşti, capitala europeană cea mai vulnerabilă la risc seismic, se confruntă cu problemele generate de un fond construit vechi, la care se impune executarea de lucrări ample de consolidare structurală. 69 de clădiri de locuit multietajate în 2008 Acest fond vechi este situat cu preponderenţă în zona centrală, compus din clădiri construite între anii 1920-1940, care au fost supuse cutremurelor de mare intensitate din anii 1940 şi 1977. În programul de acţiuni pe anul 2008, MDLPL a inclus la finanţare 69 de clădiri de locuit multietajate aflate în diverse faze de proiectare/execuţie a lucrărilor de consolidare, 57 dintre acestea fiind situate în municipiul Bucureşti. În limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2008, pentru acest program a fost prevăzută suma de 9,5 milioane de lei, din care opt milioane lei pentru municipiul Bucureşti. Proprietarii care se înscriu în programul de consolidare a clădirilor beneficiază de facilităţi importante, precum expertizarea clădirilor şi proiectarea lucrărilor de consolidare, care sunt asigurate din fonduri de la bugetul de stat. Pentru familiile care realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie, fondurile necesare lucrărilor de consolidare sunt asigurate de la bugetul de stat, iar familiile care realizează venituri mai mari trebuie să achite costurile lucrărilor în rate lunare egale, fără dobândă, cu durată de rambursare de până la 25 de ani, sume ce se vor constitui într-un depozit special, la dispoziţia consiliilor locale, pentru finanţarea în continuare a acţiunilor de consolidare. Sancţiuni, dacă se depăşesc termenele limită Totodată, pentru impulsionarea consolidării clădirilor, prin modificările aduse legislaţiei, în 2007, au fost impuse sancţiuni şi termene limită pentru realizarea acestor acţiuni. Astfel, pentru nerespectarea obligaţiei de a depune documentaţia pe baza căreia primăria poate să stabilească obligaţia de plată, în raport cu cotele-părţi indivize din proprietatea comună aferente fiecărei proprietăţi individuale, în termen de 60 de zile de la solicitarea acesteia de către autorităţile administraţiei publice locale se sancţionează cu amendă de la 500 de lei la 1.000 de lei, iar nerespectarea obligaţiei de realizare şi amplasare a panourilor de înştiinţare în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică cu amenzi 5.000 de lei la 7.000 de lei.