Clericii prahoveni s‑au întâlnit la Palatul Patriarhiei

La Palatul Patriarhiei din București s‑a desfășurat astăzi, 3 noiembrie 2026, cea de‑a doua sesiune a Conferinței pastoral‑misionare de toamnă a clericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor. În cadrul lucrărilor acestei sesiuni, prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la care au participat clericii din județul Prahova, au fost prezentate trei referate cu subiecte inspirate din tematica Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame).

Întrunirea clericilor din județul Prahova a debutat cu săvârșirea Sfintei Liturghii și a slujbei de Te ­Deum în Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”‑Nou, Paraclis Patriarhal, din București, de către Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhi­episcopiei Bucu­reștilor, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

La cea de‑a doua sesiune a Conferinței pastoral‑misionare de toamnă au participat preoții și diaconii din cele cinci protopopiate ale județului Prahova. După rostirea rugăciunii de început, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul introductiv intitulat „Sfintele femei și cultivarea credinței în familie”.

În continuare, au fost prezentate trei referate care au avut ca punct de plecare tematica generală a Anului comemorativ.

Părintele arhid. lect. dr. Eugen Maftei, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București și consilier eparhial la Sectorul învățământ și activități cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a susținut referatul „Rolul femeii în Biserică și familie după învățătura Sfinților Părinți. Repere teologice și îndrumări pastorale”, în care a subliniat importanța esențială a femeii în viața Bisericii și a familiei, evidențiind vocația sa pedagogică și formatoare, implicarea în slujirea aproapelui și contribuția la formarea spirituală și morală a societății: „Părinții consideră că rolul femeii în Biserică și familie nu este unul marginal, ci, dimpotrivă, esențial și complementar celui al bărbatului. De la vocația pedagogică și formatoare pe care o împlinește în familie, în școală și în societate, în general, la slujirea socială a semenilor, manifestată prin grija față de bătrâni, bolnavi, orfani și neajutorați, până la jertfa curată a renunțării la cele ale lumii, femeia împlinește o misiune înaltă: sfințește căminul, umanizează societatea și menține trează conștiința rugăciunii neîncetate. Inițiativa canonizării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a celor 16 sfinte femei românce, unele dintre ele contemporane nouă, nu este altceva decât răspunsul firesc al Bisericii la evlavia credincioșilor, dovadă a rodirii sfințeniei în sânul Bisericii noastre și, mai ales, chemarea la imitarea acestora de către fiecare dintre noi, bărbat sau femeie, de ieri sau de azi.”

Al doilea referat, „Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, lucrătoare prin smerenia sa care răsună în conștiințele credincioșilor”, a apar­ți­nut drd. Răzvan Mihai Clipici, consilier patriarhal în cadrul Sectorului cultură, pictură și restaurare al Administrației Patriarhale: „Viața Sfintei Cuvioase Elisabeta este o chemare adresată fiecăruia dintre noi la cercetarea sinceră a conștiinței și la cultivarea smereniei. Pilda vieții ei arată că Dumnezeu nu privește la mulțimea faptelor, ci la intenția cu care sunt săvârșite. Un creștin cu conștiința trează nu se liniștește gândindu‑se că a făcut ce trebuia, ci se concentrează mai mult pe pocăința pentru păcatele săvârșite, pe părerea de rău pentru faptul că s‑a înstrăinat de Dumnezeu prin faptele sale și, astfel, smerindu‑se, dobândește harul Duhului Sfânt, care nu sălășluiește în inimile celor orgolioși și mândri, ci în inimile celor smeriți și plini de iubire față de aproapele. Această neliniște permanentă, gândind realist la limitarea și nevrednicia noastră, nu reprezintă o stare de deznădejde, ci un început al vieții de pocăință, de apropiere față de Dumnezeu”.

În continuare, pr. Alexandru Briciu, redactor‑șef al cotidianului „Ziarul Lumina” al Patriarhiei Române, a prezentat referatul „Purpura imperială a Despinei Milița și haina monahală a Sfintei Cuvioase Platonida”, în care a evidențiat parcursul de viață al Despinei Milița, de la demnitatea de Doamnă a Țării Românești la asumarea vieții monahale, subliniind că trecerea de la strălucirea rangului domnesc la smerenia chipului îngeresc a reflectat o profundă transformare spirituală: „În tabloul votiv de la Argeș, Despina fusese zugrăvită alături de soțul și copiii săi în veșmintele strălucitoare ale Curții. În același lăcaș avea să revină, după moarte, sub numele smerit al monahiei Platonida. Trecerea de la purpura imperială la haina monahală nu este, prin urmare, doar o imagine retorică. Ea exprimă parcursul real al unei vieți în care rangul nu a fost despărțit de responsabilitate, bogăția de danie, maternitatea de suferință, iar suferința de credință. Giuvaierele s‑au risipit sau au intrat în tezaurele bisericilor, coroana și‑a pierdut însemnătatea, iar lumea Curții de altădată a dispărut. Au rămas ctitoriile, rugăciunea și numele celor doi soți uniți în sfințenie. În Anul comemorativ dedicat sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame), viața Despinei Milița le reunește în chip exemplar pe ultimele trei: soția care a stat alături de Neagoe Basarab, mama care și‑a purtat copiii mai întâi în brațe și apoi în rugăciune și monahia care, după ce cunoscuse strălucirea purpurei, a îmbrăcat chipul îngeresc”.

Cei prezenți au urmărit, în continuare, filmul documentar „Îngerul pustiei - Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea”, realizat de TRINITAS TV. La finalul evenimentului, clericii participanți au primit, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, monografia „Lumina smereniei: Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea”, apărută la Editura BASILICA și semnată de Răzvan Mihai Clipici, precum și o icoană reprezentând Soborul Sfinților Martiri Militari.