Clipele istoriei se înduhovnicesc
În acest timp a venit Iisus din Galileea, la Iordan, către Ioan, ca să se boteze de către el. Ioan însă Îl oprea, zicând: Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine? Şi răspunzând, Iisus a zis către el: Lasă acum, că aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea. Atunci L-a lăsat. Iar botezându-se Iisus, când ieşea din apă, îndată cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu s-a văzut pogorându-se ca un porumbel şi venind peste El. Şi iată glas din ceruri zicând: „Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit”. Matei 3, 13-17
Sărbătoarea Botezului Domnului este numită şi a Teofaniei, adică ziua în care Dumnezeu Cel Întreit în Persoane (Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt) Se face cunoscut lumii întregi. Venirea Mântuitorului la râul Iordan a fost un act de voinţă divină şi face parte din planul lui Dumnezeu de răscumpărare a omului căzut în robia păcatului. Prin Botezul Domnului de la Iordan, omul nu devine doar liber, ci este ridicat la statutul de fiu al lui Dumnezeu. La Bobotează cerurile s-au deschis şi tot acum Duhul Sfânt S-a coborât, în chip de porumbel, peste Domnul Hristos. Treimea Sfântă, Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Sfântul Duh, schimbă cursul Iordanului, dar şi al istoriei. Apa se sfinţeşte, iar clipele istoriei se înduhovnicesc. Părintele Dumitru Stăniloae aşa ne învaţă: „Lumina Sfintei Treimi luminează deplin existenţa noastră”.