Clipele istoriei se înduhovnicesc

Un articol de: Dumitru Păduraru - 06 Ianuarie 2017

În acest timp a venit Iisus din Galileea, la Iordan, către Ioan, ca să se boteze de către el. Ioan însă Îl oprea, zicând: Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine? Şi răspunzând, Iisus a zis către el: Lasă acum, că aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea. Atunci L-a lăsat. Iar botezându-se Iisus, când ieşea din apă, îndată cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu s-a văzut pogorându-se ca un porumbel şi venind peste El. Şi iată glas din ceruri zicând: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit. Matei 3, 13-17

Sărbătoarea Botezului Domnului este numită şi a Teofaniei, adică ziua în care Dumnezeu Cel Întreit în Persoane (Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt) Se face cunoscut lumii întregi. Venirea Mân­tui­torului la râul Iordan a fost un act de voinţă divină şi face parte din planul lui Dumnezeu de răscumpărare a omului căzut în robia păcatului. Prin Botezul Domnului de la Iordan, omul nu devine doar liber, ci este ridicat la statutul de fiu al lui Dumne­zeu. La Bobotează cerurile s-au deschis şi tot acum Duhul Sfânt S-a coborât, în chip de porum­bel, peste Domnul Hristos. Treimea Sfântă, Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Sfântul Duh, schimbă cursul Iordanului, dar şi al istoriei. Apa se sfinţeşte, iar clipele istoriei se înduhovnicesc. Părintele Du­mitru Stăniloae aşa ne învaţă: „Lumina Sfintei Treimi luminează deplin existenţa noastră”.