Colindatul de Ceată Bărbătească, pe lista Patrimoniului cultural UNESCO
Obiceiul colindatului de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova a fost inclus în lista Patrimoniului cultural imaterial UNESCO. Este pentru prima dată când un element de patrimoniu cultural al Republicii Moldova este înscris în lista UNESCO, în timp ce România mai apare pe aceeaşi listă cu ritualul Căluşului, inclus în noiembrie 2005, cu Doina (2009) şi cu ceramica de Horezu (2012).
Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, reunit în cadrul celei de-a 8-a sesiuni, care se desfăşoară la Baku – Azerbaidjan, în perioada 2-7 decembrie 2013, a votat intrarea pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii a Colindatului de Ceată Bărbătească, dosar transnaţional de candidatură elaborat împreună cu Republica Moldova. Ministerul Culturii din Rep. Moldova anunţă că este pentru prima dată când un element de patrimoniu cultural al Republicii Moldova este înscris în lista Patrimoniului mondial UNESCO. “Colindatul în ceată bărbătească este un obicei vechi în cultura românească, fiind întâlnit în spaţiul Republicii Moldova, în România, dar şi în teritoriile aferente spaţiului românesc. Originea lui latină a fost discutată repetat şi este general acceptată. Timp de secole a însoţit poporul român, articulându-i viaţa după normele înalte ale eticii şi esteticii populare. El concentrează valori de primă importanţă ale folclorului muzical, literar, coregrafic, perpetuate prin tradiţia oralităţii. În timpul practicării colindatului sunt luaţi în considerare toţi membrii societăţii, fiecare are rolul său ca parte a întregului colectiv. Obiceiul a educat în spiritul acestei tradiţii sute de generaţii de copii şi de tineri, făcându-i creatori şi purtători ai patrimoniului cultural imaterial, cetăţeni demni ai comunităţii”, informează Ministerul român al Culturii.
Pentru a marca înscrierea pe lista reprezentativă, pentru al doilea an consecutiv, a unui nou element de patrimoniu imaterial, reprezentanţii României la Baku au fost însoţiţi de un grup de 6 colindători care a susţinut, în cadrul Comitetului UNESCO, un concert spectaculos de colinde. Colindătorii au fost selectaţi de Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, prin coordonatorul ştiinţific al dosarului, domnul dr. Marian Lupaşcu, cercetător etnomuzicolog în cadrul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, după cum precizează, într-un comunicat, reprezentanţii ministerului.
La cea de-a opta sesiune a Comitetului UNESCO pentru protejarea patrimoniului imaterial al umanităţii, care se va încheia sâmbătă, au fost primite 12 candidaturi pentru înscrierea pe lista Patrimoniului imaterial în pericol şi 31 de candidaturi pentru lista Patrimoniului imaterial. Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitaţii UNESCO a fost alcătuită oficial în 2008, potrivit unei Convenţii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003. Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natura şi la univers, tehnici legate de meştesuguri tradiţionale.
România apare în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţiii UNESCO cu ritualul Căluşului, inclus în noiembrie 2005, cu Doina, inclusă în octombrie 2009, şi cu ceramica de Horezu (decembrie 2012).