Colinde: Colindăm colind

Colindăm colind, colindăm frumos, colindăm colind, Domnului Hristos.

Se văd în zări trei magi venind şi-o stea ânaintea lor Pe drumu-i spre Ierusalim călătorind de zor Şi-acolo în Ierusalim de-un prunc au întrebat Că steaua Lui ei au văzut şi-au spus că-i împărat. Colindăm colind, colindăm frumos, colindăm colind, Domnului Hristos. De-un împărat ce s-a născut noi nu am auzit Dar mergeţi voi şi-l căutaţi că poate-l veţi găsi. Şi-ndată ce-au plecat la drum cu toţi se bucurară Că steaua iar ânaintea lor frumos li s-arătară. Colindăm colind, colindăm frumos, colindăm colind, Domnului Hristos. Şi-au mers până la Betleem şi-acolo au stătut Că steaua colo i-a oprit din drumul lor cel lung. La uşa unui grajd ajunşi ânăuntru ei intrară Iar Pruncul ce îl căutau în iesle Îl aflară. Colindăm colind, colindăm frumos, colindăm colind, Domnului Hristos Sărac în şură lângă boi, umil culcat pe paie Aşa au găsit cei trei magi pe Dumnezeul Slavei. Dar ei pe el au cunoscut că este Împăratul Cel bun, cel mare şi cel sfânt ce lumea a creatuâ. Colindăm colind, colindăm frumos, colindăm colind, Domnului Hristos. Şi-ndată magii s-au plecat cu bucurie mare Şi daruri din desagi au scos spre sfântă închinare Tămâie, smirnă şi mult aur Lui i-au dăruit Ca unui om şi Dumnezeu şi Împărat slăvit.