Comemorarea reginei Elisabeta la Săvârșin
Joi, 18 februarie 2016, s-au împlinit 100 de ani de la trecerea la cele veșnice a reginei Elisabeta, prima regină a României. La ora 12:00, altețele lor regale principesa moștenitoare și principele Radu au luat parte la o ceremonie religioasă pentru a comemora centenarul morții suveranei. Evenimentul a avut loc la biserica ortodoxă din Săvârșin, în prezența unui numeros public.
Slujba de pomenire a fost oficiată de un sobor de șapte preoți, în frunte cu Înaltpreasfinția Sa Arhiepiscopul Timotei al Aradului, iar gazda întâlnirii a fost părintele Călin Mădăluță, parohul bisericii. Înaltpreasfinția Sa a adresat un cuvânt de omagiere a reginei Elisabeta a României, evidențiind importanța Casei regale de-a lungul istoriei poporului român.
La ora 13:15, altețele lor regale principesa moștenitoare și principele Radu au oferit un parastas în frumoasa sală a Muzeului Regal al Automobilului, pe Domeniul Regal Săvârșin. Au răspuns invitației la tradiționala masă de pomenire Arhiepiscopul Aradului și soborul de preoți, studenții teologi, Corul Regal, reprezentanți ai autorităților locale arădene, timișorene și hunedorene, precum și personalități ale societății civile din Arad, Timișoara, Deva, Cluj, Turnu-Severin și Alba Iulia. Au fost prezenți membri din conducerea Crucii Roșii Române și din filialele de Cruce Roșie ale țării, precum și reprezentanți ai Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei. De numele regelui Carol I și al reginei Elisabeta se leagă cea mai lungă și mai stabilă domnie din întreaga noastră istorie. În anul 2016, românii sărbătoresc 150 de ani de la fondarea familiei regale și a statului român modern. În primul articol al Constituției din 1866, se vorbea pentru prima oară în istoria noastră despre un singur stat indivizibil, sub denumirea de România. Documentul, realizare fundamentală a domniei regelui Carol I, a fost prima Constituție internă românească și a luat model european (belgian) fără a cere acordul Marilor Puteri, a proclamat suveranitatea națională și separarea puterilor în stat, a stabilit drepturi și îndatoriri cetățenești și a introdus un nou sistem electoral, bazat pe votul cenzitar. A fost, de asemenea, cea mai de lungă durată Constituție a României (1866-1923).