Comisia Europeană susţine crearea unui „FMI european“

Executivul de la Bruxelles este pregătit să propună crearea unui astfel de organism financiar în contextul în care statele din zona euro şi-au declarat sprijinul, potrivit lui Olli Rehn, comisarul european pentru Afaceri economice şi monetare, într-un interviu acordat cotidianului german „Financial Times Deutschland“. „Pentru stabilitatea zonei euro, avem nevoie de o instituţie care să dispună de experienţa FMI şi de puteri de intervenţie analoge“, a declarat şi ministrul conservator german

Comisia Europeană susţine ideea unui fond monetar european, a afirmat comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, într-un interviu acordat cotidianului german „Financial Times Deutschland“, pentru ediţia sa de luni. „Comisia este pregătită să propună un astfel de instrument european care are sprijinul membrilor zonei euro“, a afirmat oficialul, subliniind că ajutoarele garantate de fond vor trebui „legate de condiţii stricte“. „Noi lucrăm strâns la această problemă cu Germania, Franţa şi alte state membre ale UE“, a indicat finlandezul. Mai mulţi responsabili politici europeni, între care preşedintele italian Giorgio Napolitano şi ministrul german al finanţelor, Wolfgang Schauble, s-au declarat deschişi în favoarea fondului monetar european ca o consecinţă la criza greacă. „Pentru stabilitatea zonei euro, avem nevoie de o instituţie care să dispună de experienţa FMI şi de puteri de intervenţie analoge“, a declarat, duminică, şi ministrul conservator german în cotidianul „Welt am Sonntag“. Comisia Europeană a promis în februarie să prezinte „într-un viitor apropiat“ propuneri pentru coordonarea mai bună şi supravegherea politicilor economice naţionale. Cum ar putea funcţiona fondul monetar european Stephane Cosse, fost economist-şef la Fondul Monetar Internaţional, a susţinut în luna februarie, într-un comentariu publicat în „Le Monde“, necesitatea înfiinţării unui fond monetar european. „De ce să nu constituim un fond monetar european (FME)? Asiaticii, care nici măcar nu au o monedă comună, şi-au creat deja propriul fond. Este vorba de crearea unui instrument financiar adecvat, care ar permite să împrumuţi unei ţări cu o dobândă normală“, scria economistul francez. Dacă Grecia, Spania, Portugalia nu s-ar afla în zona euro, ele ar fi avut soluţii la criza pe care o traversează, în special prima dintre ele: fie Statul ar face să funcţioneze masa cu bancnote, cu riscul de a crea o inflaţie şi o sărăcie durabilă, fie ar chema în ajutor Fondul Monetar Internaţional (FMI). „Dar ce poţi să faci când scenariul se produce în zona euro? Statul nu are nici propria monedă şi nici valoare de schimb. Iar dacă criza este limitată la un singur stat, neîncrederea nu atinge celelalte ţări ale UE şi deci moneda zonei. Aceasta din urmă este primul acţionar al FMI, iar moneda sa este a doua monedă de rezervă din lume“, comenta Cosse, care a venit şi cu o soluţie salvatoare: constituirea unui fond monetar propriu Europei, pe modelul celui asiatic. FME ar putea funcţiona în mai multe feluri, potrivit lui Cosse: punând în comun un împrumut suveran al statelor din zona euro, facilitând împrumutarea Comisiei în cadrul unui fond de stabilizare conjunctural, creând o facilitate excepţională la Banca Centrală Europeană (BCE). „FME ar fi, deci, primul instrument care ar trebui creat imediat. Foarte rapid, UE va trebui să se doteze de o guvernare întărită. Pe scurt, accelerarea integrării zonei euro este urgentă“, se încheie comentariul din „Le Monde“ . FMI nu crede în extinderea crizei la alte state din zona euro Criza provocată de datoriile masive ale Greciei este puţin probabil să se răspândească şi la alte state din zona euro care au un nivel ridicat al datoriei publice, a declarat directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Dominique Strauss-Kahn, într-un interviu acordat Reuters, la puţin timp după anunţul făcut de comisarul Olli Rehn privind intenţiile UE. „Poţi să adaugi la această listă toate ţările din zona euro, pentru a speria lumea. Nu cred ca se va întâmpla aşa ceva. Avem o problemă cu Grecia, nu avem o problemă cu Spania, până acum. Zona euro trebuie să abordeze problema Greciei. Au luat deja măsuri. Nimeni nu ştie ce se va întâmpla mâine dimineaţă, dar nu este nici un motiv să aibă loc o răspândire către Portugalia sau Spania“, a apreciat şeful FMI. Totuşi, Strauss a menţionat că în cazul în care va fi nevoie, „FMI va fi gata să intervină“. Problemele Greciei Săptămâna trecută, prim-ministrul grec George Papandreou a declarat că Grecia ar putea fi nevoită sa apeleze la ajutorul FMI pentru a-şi onora datoriile scadente în luna aprilie, dacă Uniunea Europeană nu-i va acorda sprijin financiar. În acest caz, Grecia ar deveni prima ţară din zona euro care ar primi un pachet de susţinere de la FMI. Datoria publică a Greciei a ajuns la 300 miliarde de euro, cu mult peste produsul intern brut (PIB), estimat la 250 miliarde de euro pe an, iar deficitul bugetar a crescut anul trecut la 12,7 procente din PIB, cel mai ridicat nivel din UE. Guvernul de la Atena trebuie să împrumute 53 miliarde de euro în acest an, din care cel puţin 20 miliarde de euro până la sfârşitul lunii mai, pentru a restitui datoriile scadente şi a-şi acoperi deficitul fiscal uriaş. Pentru a reduce deficitul de la 12,7 la 8,7 procente din PIB în acest an, autorităţile elene au luat numeroase măsuri de austeritate, însă protestele populaţiei au alimentat speculaţiile potrivit cărora guvernul de la Atena ar putea avea probleme în ceea ce priveşte implementarea programelor adoptate. ▲ Fitch Ratings: România este vulnerabilă România este una dintre ţările cu grad ridicat de risc în ceea ce priveşte expunerea faţă de Grecia, în condiţiile în care aproximativ 12% din sistemul bancar este controlat de băncile greceşti, avertizează analiştii Fitch Ratings şi Capital Economics, citaţi de „Bloomberg“. Aceştia arată că situaţia este mai gravă în Bulgaria, unde aproximativ o treime din sistemul bancar este deţinut de instituţii de credit din Grecia, scrie „Deutsche Welle“. „Cel mai probabil canal de contagiune dintre Grecia spre Europa de Sud-Est este prin intermediul subsidiarelor băncilor greceşti. Orice presiune asupra lichidităţii părintelui grec ar putea avea impact asupra comportamentului filialelor sale“, a declarat Mark Young, analist în cadrul Fitch. Analiştii celor două instituţii mai arată că măsurile de austeritate vor eroda profitabilitatea şi capitalurile băncilor, provocând instabilitate financiară, care se va răspândi în Balcani.