Conferință-eveniment susținută la Iași de Tereza Sinigalia
În 4 octombrie, a început seria de manifestări incluse în programul Sacrum Iași Art Festival, un maraton cultural care se va desfășura pe parcursul întregii luni și care oferă publicului ocazia de a reflecta asupra relației dintre patrimoniu, spiritualitate, tehnologie și responsabilitate umană. În deschidere, conferința „Transcendentul care coboară”, susținută de cercetătoarea Tereza Sinigalia, nume marcant al istoriei artei românești, a creionat direcții generoase de discuție, pornind de la „substanța spirituală” a ansamblurilor picturale din bisericile medievale românești, modele de „teologie ilustrată” încă insuficient cercetate şi gata să releve scene inedite.
Pornind de la formularea consacrată de Blaga - „transcendentul care coboară” - în analiza cupolei Bisericii Aghia Sofia din Constantinopol, Tereza Sinigalia a aplicat acest tip de observație asupra picturii murale din bisericile românești medievale, al căror program iconografic poate fi descifrat, în sens dogmatic și teologic, în această cheie. „Blaga aduce în discuție problema luminii care coboară din cupolă și se revarsă în spațiul sacru”, a apreciat cercetătoarea.
Prelegerea pe care a susținut-o în fața unui public numeros, format din specialiști din zona artelor, universitari, teologi, studenți și tineri cercetători, s-a axat pe analiza comparativă a două biserici construite și pictate la o distanță de câteva veacuri: Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota, zidită în 1530 și pictată în 1534, și Biserica „Nașterea Domnului” din Brăila, construită în primii ani ai secolului XXI și pictată de Grigore Popescu-Muscel, în anii 2010-2020. Ambele, a subliniat cercetătoarea, „transmit prin imagini același mesaj, care pleacă din cupola de deasupra naosului, ca la Sfânta Sofia, și ajunge la credinciosul din același naos”. „Transcendentul coboară, dar în același timp omul trebuie să se înalțe”, a mai spus istoricul de artă, explicând cheia în care trebuie „citite” ansamblurile iconografice din aceste lăcașuri.
Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota a făcut obiectul unei cercetări de excepție pe care Tereza Sinigalia a realizat-o în decursul ultimelor trei decenii. Descoperirile sale de la Probota au fost comunicate în diferite manifestări științifice și au fost publicate în mai multe lucrări. Programul iconografic al acestei biserici „spune foarte mult despre spiritualitatea unui popor de acum 400-500 de ani”, după cum a explicat cercetătoarea în cadrul conferinței de la Iași.
Analizând comparativ pictura celor două biserici, Tereza Sinigalia a încercat să înțeleagă sensurile dogmatice, teologice, ale ansamblurilor, pornind de la cupola turlei naosului, „punctul cel mai înalt al bisericii”, locul din care Iisus Pantocrator „domină spațiul sacru și Biserica Vie”: „Pantocratorul de la Probota a fost marcat de trecerea timpului; în biserica de la Brăila este pictat maiestuos”. În ambele biserici, „transcendentul care coboară” poate fi descifrat pornind de la registrele pictate ale Pantocratorului și ajungând până la îngeri și apostoli. În aceeași notă, invitata a vorbit despre „Liturghia Îngerească”, compoziţie care amintește de Ieşirea cea Mare cu Sfintele Daruri din timpul Liturghiei, și despre „Ierarhia îngerească”, prezente în pictura murală a celor două biserici analizate.
Un punct central al conferinței a fost reprezentat de momentul discuției despre una dintre descoperirile pe care cercetătoarea le-a făcut în cazul ansamblului pictural de la Probota. Este vorba despre prezența în absida Altarului a unei reprezentări uluitoare: în locul lui Hristos-Prunc, pe Sfântul Disc apar două braţe tăiate. Sunt brațele lui Iisus, care este reprezentat în stânga nișei, ca Persoană matură, în brațele Sfântului Ioan Gură de Aur. „O asemenea soluție pentru Iisus-Jertfă euharistică este unică în iconografia noastră”, a apreciat Tereza Sinigalia.
Nevoia de specialiști în arta medievală
În discuția cu publicul, inițiată după încheierea prelegerii, invitata a atras atenția asupra nevoii de formare a specialiștilor în arta medievală, mai cu seamă a specialiștilor în pictura murală din bisericile medievale, încă insuficient cercetată. „Întâlnirea cu programul iconografic al bisericilor medievale reprezintă întâlnirea cu un tip de spiritualitate de care nu eram chiar conștienți”, a spus invitata, amintind că există încă multă pictură în Moldova care nu a fost studiată.
În același timp, Tereza Sinigalia a întărit ideea pregătirii serioase a studenților și a tinerilor cercetători care doresc să se specializeze în această direcție. Studiul la fața locului, vizitele de documentare, lecturile consistente din domenii înrudite (teologie, istorie) trebuie să fie prioritare pentru cei care îmbrățișează acest tip de cercetare. „Imaginea sacră nu este numai o imagine frumoasă. Trebuie să o înțelegem în contextul euharistic al Liturghiei”, a mai spus invitata.
Un reper în istoria artei din România
A coordonat proiecte naționale și internaționale de cercetare a patrimoniului cultural și religios, fiind consultant în cadrul proiectului UNESCO de restaurare a Mănăstirii Probota. A fost membră în Comisia Națională a Monumentelor Istorice, a coordonat teze de doctorat și este autoarea a numeroase volume și studii privitoare la arta românească medievală.
Însă, în conștiința publică, Tereza Sinigalia reprezintă nu doar un specialist remarcabil în domeniul său, ci și un spirit viu, un căutător veritabil și, mai ales, un om care, prin devoțiunea și prin pasiunea sa, „are această capacitate de a ne atinge sufletul”, așa cum a subliniat, la finalul conferinței, prof. univ. dr. Adrian Stoleriu, decanul Facultății de Arte Vizuale și Design a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, președintele Festivalului Sacrum.