Conferință la Sibiu despre comunicarea religioasă și societatea modernă

A doua conferință de anul acesta din seria „Andrei Scrima” de la Centrul de Cercetare Ecumenică din Sibiu a fost susținută joi, 21 februarie, de diaconul dr. Daniel Cergan. Conferința de la Sibiu a fost intitulată „Comunicarea religioasă și societatea modernă. Identitatea religioasă în lumea modei”.

La Centrul de Cercetare Ecumenică din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu a început joi, 14 februarie, seria conferințelor „Andrei Scrima” din acest an. Prima con­ferință a fost susținută de Ana-Maria Răducan și a fost intitulată „A fi sau a nu fi… filosof. Configurarea identității unei elite în secolul al XI-lea”.

A urmat, în data de 21 februarie, conferința susținută de diaconul Daniel Cergan, la care au fost prezenți cei doi co-directori ai Centrului de Cercetare Ecumenică din Sibiu, pr. prof. univ. dr. Aurel Pavel, prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu, și prof. univ. dr. Stefan Tobler, alături de coordonatorul programului de burse „Andrei Scrima”, cercetătoarea științifică Antoaneta Sabău, bursieri ai instituției, precum și cercetători, teologi și angajați ai Centrului.

Conferințele „Andrei Scrima” sunt un bun prilej pentru bursierii și cercetătorii din cadrul Centrului de Cercetare Ecumenică din Sibiu de a dezbate diferite teme de cercetare teologică, de actualitate pentru mediul universitar și nu numai.

Bursierii din cadrul Programului „Andrei Scrima” susțin câte o conferință în care își prezintă tema de cercetare acceptată în cadrul perioadei de studiu, prezintă stadiul actual al cercetării și dialoghează cu cei prezenți pentru ca lucrările lor finale să ofere mediului teologic și universitar volume de actualitate și de interes pentru studiu și pentru viața bisericească.

Simboluri religioase în lumea modei

Prelegerea diaconului Daniel Cergan a prezentat mai multe cazuri în care simbolurile religioase au fost folosite în lumea modei, lucru care a stârnit reacții diferite în lumea laică și cea bisericească.

„Simbolurile religioase au început din ce în ce mai mult să devină un punct de referință în lumea modei. Designeri și creatori celebri de modă precum  Dolce&Gabanna, Givenchy, Versace, Christopher Kane, Jean Paul Gaultier, Christian Lacroix, Karl Lagerfeld sau John Galliano folosesc în mod repetat simboluri și figuri religioase precum crucea, icoane, picturi bizantine, haine preoțești sau figuri papale, pe podiumurile internaționale la nivel global. Un exemplu în acest caz este Colecția Dolce & Gabbana, din toamna lui 2013, care pe cât de bine a fost realizată, pe atât de mult a fost controversată. Pe de o parte, presa laică, analizând calitatea și fru­mu­sețea articolelor prezentate, a considerat colecția celebrei case de modă ca fiind una plină de măreție, inspirată din «mozaicul Catedralei din Monreale, devenit sinonim cu luxul, unicitatea și măiestria la cel mai înalt nivel», descrisă astfel într-un articol publicat în revista Vogue Italia. Publicul larg a văzut în creațiile respective un omagiu adus persoanelor sfinte și artei religioase, după cum a scris un blogger de modă pe pagina sa.

La pol opus, teologi sau reprezentanți ai Bisericii, au considerat că prezența elementelor religioase în diversele colecții de modă, inclusiv în cea prezentată de Dolce & Gabbana, este o blasfemie și o insultă pentru toți creștinii, datorită modului în care este prezentată. Dr. Marian Therese Horvat, specialist în antropologia culturală susținea într-un interviu că, «în pofida faptului că rochia nu este deosebit de indecentă, modul în care modelul, cu chipul Regelui Hristos pe haină, pozează într-o regină senzuală, adorată de bărbații care o înconjoară, este de-a dreptul scandalos, sugerând un comportament imoral, denigrând, astfel, imaginea bisericii». O poziție la fel de vehementă împotriva simbolurilor religioase folosite în lumea modei a avut-o scriitorul catolic Atila Sinke Guimarães. Acesta, printr-o scrisoare deschisă, condamna categoric «modul hulitor, ireverențios și imoral în care persoanele sfinte sunt reprezentate». Totodată îi cerea Arhiepiscopului de la Paris, André Armand Vingt-Trois să protesteze și să condamne public astfel de practici”, a subliniat diaconul Daniel Cergan.

Cei prezenți au avut posibilitatea să adreseze întrebări pe tema acestei conferințe, să dezbată ideile desprinse din prelegere și să sugereze noi direcții în cercetarea acestei teme importante pentru relațiile dintre Biserică și societate.

Următoarea conferință de la Centrul de Cercetare Ecumenică din Sibiu va avea loc joi, 28 februarie, când Ileana Suciu va susține prelegerea intitulată „Despre libertate și datorie: sărbătoarea Bunei Vestiri”.

Pe 21 martie, Paul Siladi va susține o conferință intitulată „The «Ecumenism» of the Desert Fathers. The Relation to the Other in the Apophtegmata Patrum”. Răzvan Perșa va susține conferința „Heresy / Heretics, Schismatics / Schism, Illicit Assemblies. Naming the Non-Orthodox Communities in the First Millenium”, pe 29 martie. Ultima conferință va avea loc pe 8 mai și va fi susținută de Alexandru Briciu. Tema conferinței este „The WCC, an Arbitrator ex Aequo et Bono in the Eastern Bloc. The Romanian Systematization Issue”.