Conferinţele de primăvară ale preoţilor din Eparhia Maramureşului şi Sătmarului

Preasfinţitul Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a prezidat luni, 7 mai, conferinţa de primăvară a preoţilor din protopopiatele Baia Mare, Chioar şi Lăpuş, care s-a desfăşurat în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, dedicată „Anului omagial de credinţă şi de neam” şi „Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri de la 1918” în Patriarhia Română.
Conferinţa de primăvară a început cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, în prezenţa PS Episcop Iustin. De asemenea, a fost oficiat un Te-Deum.

Conferinţa cu tema „Contribuţia reprezentanţilor Bisericii la Marea Unire din 1 Decembrie 1918” a fost susţinută de Vasile Aurel Pop, protopopul Sighetului, care a făcut o incursiune în istoria neamului românesc, amintind contribuţiile importante ale unor personalităţi istorice: „Încă din 1536, Nicolae Olahus afirma, în lucrarea „Hungaria”, ideea unităţii de neam, de origine şi de limbă a tuturor românilor: «Moldovenii au aceeaşi limbă, obiceiuri şi religie ca şi muntenii». Amintim, apoi de cronicarul Grigore Ureche, care face începutul istoriografiei în limba română. Mircea cel Bătrân (1386-1418) este primul voievod al Ţării Româneşti care va începe măreaţa epopee a rezistenţei românilor pentru menţinerea neatârnării, iar Iancu de Hunedoara va continua politica şi strategia diplomatică a lui Mircea cel Bătrân, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare (1457-1504), iar Vlad Ţepeş (1456-1472), contemporan cu aceştia, rămâne în istorie prin hotărârea fermă de a apăra independenţa Ţării Româneşti. Mihai Viteazul (1593-1601) reprezintă simbolul dorinţei de independenţă şi unitate a românilor. La 27 Mai 1600 se intitula la Iaşi «domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei»”.

De asemenea, a fost amintită contribuţia preoţilor în împlinirea idealului unirii: „Slujitorii Bisericii strămoşeşti au fost mereu alături de credincioşi, de păstoriţii lor. Ei au fost prezenţi în luptele duse de poporul nostru pentru independenţa naţională. Clerul a fost prezent şi în marile evenimente ale anilor 1821, 1848, 1859, 1877, 1907 şi 1916-1918, conform pr. prof. dr. Mircea Păcurariu”.

Pr. Vasile Aurel Pop a mai arătat cum în vremea frământărilor şi luptelor pentru Unirea din anul 1859, clerul ortodox român s-a alăturat partidului unionist: „Amintim pe cei mai de seamă susţinători: mitropolitul Sofronie Miclescu, arhimandritul Neofit Scriban, profesor la seminarul de la Socola, arhimandritul Melchisedec Ştefănescu, în Moldova, mitropolitul Nifon şi episcopii sufragani Calinic al Râmnicului, Filotei al Buzăului, Climent al Argeşului şi alţi clerici în Ţara Românească. În Războiul pentru Independenţă din 1877, trupele române au fost însoţite pe câmpurile de luptă de peste 10 preoţi militari, conform pr. prof. dr. Mircea Păcurariu, şi ajutate de numeroşi călugări şi călugăriţe. Un sprijin important au oferit ierarhii Bisericii noastre. Dobândirea independenţei a favorizat şi recunoaşterea autocefaliei Bisericii noastre în anul 1885”.

PS Episcop Iustin a arătat că „Biserica a fost implicată în permanenţă în viaţa comunităţilor prin preotul paroh, în viaţa zonelor prin episcopii, prin episcop, prin mănăstiri, şi-n viaţa naţiunii prin Biserica întreagă, prin Sfântul Sinod, prin teologi, prin toţi cei ce şi-au adus o contribuţie deosebită în istoria Bisericii, mergând pas la pas cu poporul drept credincios. Inima Bisericii şi a slujitorilor a bătut la unison cu inima ţării. Nimeni nu poate nega, nimeni nu poate tăgădui rolul Bisericii şi al slujitorilor ei, al reprezentanţilor Bisericii, în menţinerea idealului unităţii de neam şi credinţă. Nimeni nu poate nega că Biserica a contribuit prin tot ce a făcut, prin cuvântul vorbit, prin cuvântul scris, prin zidiri şi ctitorii ale unor bărbaţi adevăraţi, ctitori de locaşuri sfinte, care au împodobit împreună cu credincioşii pământul ţării noastre, cu atâtea opere şi capodopere la clădirea culturii poporului român. Noi, cum ne-am născut ortodocşi, conştiinţa românească şi naţională tocmai Biserica a promovat-o prin slujirea vrednică şi jertfelnică a slujitorilor ei. La fel şi unitatea de neam şi de ţară de-a lungul secolelor”. În cadrul conferinţei au mai vorbit pr. Mihai Cornel Gheduţiu, din Târgul Lăpuş, arhim. dr. Macarie Motogna, stareţul Mănăstirii Rohia, pr. Cristian Ştefan, consilier eparhial cultural, preoţi din cele trei protopopiate.