Congres internaţional de teologie la Bucureşti

La Centrul naţional pentru formare continuă „Dumitru Stăniloae“ din Bucureşti se desfăşoară, în perioada 6-7 octombrie, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Congresul internaţional de teologie „Sensurile şi importanţa Sfintei Taine a Spovedaniei şi ale Sfintei Taine a Împărtăşaniei în teologia, spiritualitatea şi misiunea ortodoxă contemporană“. Congresul este organizat de Sectorul teologic-educaţional al Patriarhiei Române, în cooperare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti şi cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte.

Congresul internaţional de teologie a fost onorat de prezenţa unor invitaţi de prestigiu din ţară şi din străinătate, din Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă a Rusiei, Biserica Ortodoxă a Serbiei, Biserica Ortodoxă a Greciei, dar şi din unele comunităţi ortodoxe din Statele Unite ale Americii. La sesiunea festivă de deschidere a lucrărilor simpozionului au fost prezenţi: Remus Pricopie, ministrul educaţiei naţionale; Mihnea Cosmin Costoiu, ministru delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, şi prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti.

Deschiderea oficială a lucrărilor simpozionului a fost făcută de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a rostit mesajul intitulat: „Sfânta Spovedanie şi Sfânta Euharistie - izvoare ale bucuriei şi vieţii veşnice“. În cadrul sesiunii festive de deschidere, ministrul Remus Pricopie a subliniat actualitatea temei congresului şi rolul credinţei şi al Bisericii, ca opţiune pentru fiecare persoană în dezvoltarea religioasă, socială şi culturală. „Sunt onorat să fiu prezent la deschiderea Congresului internaţional de teologie ce oferă un cadru de comunicare pe marginea unei teme de mare profunzime, atât pentru Biserica Ortodoxă, cât şi pentru societate, în ansamblul ei. Anul 2014 a prilejuit diferite manifestări pentru a marca Anul omagial euharistic. În fapt, pentru Biserică şi pentru credincioşi fiecare an ar trebui considerat An omagial al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii, întrucât acestea sunt evenimentele centrale ale relaţiei omului cu Dumnezeu şi esenţa actului liturgic. Omagiem aceste momente cu fiecare gest de apropiere de Dumnezeu prin Spovedanie, ca nivel elementar al reconcilierii umanului cu divinul căruia-i dăm expresie definitivă prin fiecare act de împărtăşire cu Taina Euharistiei“, a spus Remus Pricopie, ministrul educaţiei naţionale.

În continuare, Mihnea Cosmin Costoiu a arătat că, în decursul timpului, credinţa a demonstrat că este unul dintre cele mai importante elemente coagulante ale societăţii, care sprijină fiinţa umană în momente de cădere şi o luminează atunci când ea are nevoie de speranţă: „Nu este un secret faptul că însăşi credinţa este principala valoare, valoarea importantă promovată şi din punct de vedere educaţional, în mare parte, în şcolile din ţară. Euharistia, dincolo de aspectul său canonic, este un gest de curăţenie morală, de purificare şi de înnobilare totodată, de iubire smerită. Cu atât mai mult, iniţiativa Preafericirii Voastre şi hotărârea Sfântului Sinod creează un impact benefic asupra românilor ortodocşi, mai ales prin asocierea unui ritual religios cu jertfa Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Similar, însă într-o cu totul altă dimensiune, Ministerul Educaţiei Naţionale sprijină acelaşi arhetip comportamental în rândul societăţii“.

Cu discursul prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti, s-a încheiat prima parte a sesiunii festive de deschidere a lucrărilor simpozionului. „Facultatea de Teologie Ortodoxă din Universitatea Bucureşti, fără îndoială, este una dintre cele mai însemnate facultăţi ale universităţii noastre, iar prin misiunea pe care dumneavoastră o aveţi aici, aceea de a forma spirite, aceea de a educa, nu este una simplă. Cred că lucrul cel mai important care ne revine nouă ca educatori este să încercăm a contracara tendinţele actuale spre consumerism, spre plezirism şi, mai ales, spre o atitudine din ce în ce mai lipsită de dimensiunea sacralităţii“, a subliniat rectorul. 

„Dimensiunea pastoral-misionară a Sfintelor Taine ale Spovedaniei şi Împărtăşaniei“

Partea a doua a sesiunii festive, cu tema „Dimensiunea pastoral-misionară a Sfintelor Taine ale Spovedaniei şi Împărtăşaniei“, a fost deschisă de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, care a susţinut prelegerea intitulată „Sfânta Liturghie, cina Împărăţiei cerurilor şi deplinătatea împărtăşirii de Hristos“. „Fiind legaţi de trup în această lume, toţi credincioşii pot participa la această aducere veşnică a lui Hristos către Tatăl cu jertfa lor, alipită de cea a Mielului ceresc. Aceasta se face prin intermediul ritualului văzut al Sfintei Liturghii, prin care Hristos coboară şi Se oferă cu Trupul şi Sângele Său jertfit, pentru a-i aduce astfel Tatălui, în stare de jertfă curată, pe toţi cei care cred în El. Participarea noastră la acest ospăţ ceresc se realizează într-un mod tainic şi profund sub formele şi cadrele definite şi limitate ale acestei lumi văzute. După Înviere şi Înălţare, întâlnirea cu Hristos se petrece într-un mod cu totul nou, căci Mântuitorul sălăşluieşte în om şi îi sădeşte în adâncul sufletului o viaţă nouă“, a spus Înaltpreasfinţia Sa.

Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, le-a vorbit celor prezenţi despre trăirea eshatologică a morţii şi Învierii Mântuitorului Iisus Hristos în Biserică prin Sfânta Euharistie: „Comuniunea noastră cu Dumnezeu cel înviat şi preamărit este o unire maximă după har cu El, adică o pătrundere a Lui în sufletele noastre prin Sfintele Taine şi o pătrundere a noastră în Dumnezeu. Cei recapitulaţi în Mântuitorul Hristos şi actualizaţi mereu prin Biserică în această recapitulare devin prin iubirea lui obiectul iubirii Tatălui faţă de Fiul şi totdeauna sunt pătrunşi de iubirea cu care Fiul iubeşte pe Tatăl. În felul acesta, noi participăm prin Fiul la mişcarea de iubire faţă de Tatăl în Duhul Sfânt. Prin jertfa Lui şi prin Duhul Sfânt omenirea devine Biserică, iar Biserica devine locul acţiunii Duhului. În acest organism, oamenii trăiesc un nou început, acela de a fi în Hristos şi de a aparţine Lui în veşnicie“.

A urmat apoi Înaltpreasfinţitul Părinte Ambrozie, Arhiepiscop de Peterhoff şi rectorul Academiei Teologice din Sankt Petersburg, Rusia, care a prezentat comunicarea cu titlul: „Simbolistica Euharistiei la Părinţii Bisericii primare“, în care a analizat cele patru tipuri simbolice care descriu realităţile euharistice. „Simbolurile şi imaginile nu preced doar realitatea închipuită, ci o şi însoţesc prin prezenţa lor. Simbolurile nu ne amintesc doar despre ceea ce a avut loc mai demult. Ceea ce s-a întâmplat în trecut a pus început eternului. În plan general, se poate vorbi despre două tipuri de imagini euharistice: în primul rând, acele imagini care sunt parte integrantă a Tainei şi, respectiv, sunt într-un fel sau altul reflectate în rânduiala Liturghiei şi, în al doilea rând, acele imagini pe care Sfinţii Părinţi le folosesc în calitate de comparaţii şi explicaţii atunci când descriu realităţile euharistice. E posibil, de asemenea, să distingem patru grupe de imagini euharistice în funcţie de obiectul pe care acestea îl reflectă. Imaginile Sfintelor Daruri, ale Jertfei lui Hristos, ale prefacerii şi imaginile eclesiologice legate de transformarea euharistică a celui care se împărtăşeşte“, a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Ambrozie. Moderatorul primei sesiuni de comunicări a fost Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.

Sesiunea a doua de comunicări, moderată de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, a fost deschisă de Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, care a susţinut lucrarea intitulată: „Curăţiţi prin Spovedanie, Îl putem recunoaşte pe Hristos în Euharistie“. „Starea sufletească pe care o are omul care a ajuns la credinţă şi l-a găsit pe Dumnezeu este una extraordinară, pentru că ajungând la credinţă Îl experimentează pe Dumnezeu şi se bucură de El, ca de cea mai scumpă comoară. Omul credincios stă în preajma valorilor permanente. Spovedania ne spală de păcate, dar ne şi uşurează conştiinţa. Mi s-ar putea reproşa că nu este modern să apelezi la duhovnic, având la îndemână psihologul. Nu e acelaşi lucru! De sute de ani, lucrarea spirituală a duhovnicilor noştri a fost salvatoare. În plin comunism, în jurul marilor duhovnici s-au creat adevărate şcoli de spiritualitate, neconvenţionale, dar eficiente“, a arătat Înaltpreasfinţia Sa.

Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a prezentat modul în care poate fi receptată tema euharistică propusă de Sfântul Sinod al Bisericii noastre şi a făcut o evaluare pastorală a roadelor Anului omagial euharistic. Titlul lucrării prezentate a fost: „Dreaptă credinţă, educaţie creştină şi comuniune izvorâtoare de filantropie. Evaluare pastorală a roadelor Anului omagial euharistic“. „Pentru a gusta din Ospăţul Stăpânului şi din Pâinea cea cerească şi din Paharul vieţii, trebuie mai întâi să ne pregătim şi să ne luăm hainele albe ale Botezului, spre a fi primiţi la prânzul şi bucuria duhovnicească a Împărăţiei lui Dumnezeu. Acest demers presupune căutarea locului curat în noi, atât pentru Mirele ceresc, cât mai ales pentru fratele nostru, uitat, pierdut ori izgonit prin egoismul şi păcatele noastre. Taina lui Hristos se deschide în noi prin acceptarea în stare de pocăinţă (metanoia) şi prin smerenie. Aşa intră fratele în noi, prin smerenia noastră. Fratele nostru are şi el un altar în noi. Există un raport între altarul lui Hristos şi altarul fratelui. Acesta se realizează prin împăcare, reconciliere şi iertare. Numai aşa avem acces la altarul lui Hristos euharistic, după cum ne trimite şi Domnul: lasă darul tău şi du-te şi adu-l pe aproapele tău ca dar. Darul darurilor este aproapele cu care trebuie să mergem şi care ne duce la altar“, a subliniat Înaltpreasfinţitul Părinte Casian.

Cea de a doua sesiune de comunicări a fost încheiată de pr. prof. dr. Nicolae Necula, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, care a susţinut prelegerea intitulată: „Aspecte necanonice şi neliturgice observate în săvârşirea Tainei Sfintei Euharistii“. „Sfânta Euharistie se săvârşeşte în timpul Sfintei Liturghii, cea mai importantă slujbă a Bisericii. Cu toate că pentru administrarea Tainei Sfintei Euharistii, cărţile de slujbă, în special Liturghierul, ca şi literatura teologică, stabilesc rânduieli de slujbă precise şi norme canonice exacte, există multe abateri şi devieri în săvârşirea ei, care urâţesc şi distrug frumuseţea ei. Unele dintre aceste abateri sunt la fel de grave ca şi erezia, atentând la unitatea de credinţă“, a spus pr. prof. dr. Nicolae Necula.

Prof. dr. Ciprian Streza de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Andrei Şaguna“ din Sibiu a susţinut lucrarea „Sfânta Euharistie, Taina unirii şi a întâlnirii personale a omului cu Dumnezeu şi a schimbului necontenit de daruri dintre om şi Dumnezeu“.

„Sfânta Euharistie - Taină a comuniunii“

Sesiunea a treia de comunicări cu tema „Sfânta Euharistie - Taină a comuniunii“ a fost moderată de conf. dr. Adrian Lemeni, consilier patriarhal coordonator al Sectorului teologic-educaţional. În cadrul acesteia au vorbit: arhim. Kiril Hovorun, Patriarhia Moscovei, cu lucrarea „Itinerariile Eclesiologiei Ortodoxe în secolul al XX-lea: Euharistie şi comunitate“; pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, cu lucrarea „Coborârea neîncetată a lui Hristos prin Sfânta Euharistie în Biserică, izvor al unităţii reînnoite a Bisericii şi al sfinţirii credincioşilor“; pr. prof. dr. Ioan Tulcan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad, cu lucrarea „Taina Euharistiei în dezbaterea teologică actuală. Consideraţii privind contribuţia părintelui Dumitru Stăniloae“.

Sesiunea a patra de comunicări cu tema „Semnificaţia Euharistiei reflectată în Tradiţia patristică şi liturgică“ a fost moderată de pr. prof. dr. Ştefan Buchiu. În cadrul acesteia au vorbit: Înaltpreasfinţitul Părinte Daniel, Mitropolit de Kessariani, cu lucrarea „Spovedanie şi Împărtăşanie în Sfânta Scriptură şi în gândirea Sfinţilor Părinţi“; prof. Vladimir Vukasinovic de la Facultatea de Teologie a Universităţii din Belgrad, cu lucrarea „Analiză istorică şi teologică a schimbărilor în practica liturgică sârbă şi în teologie în secolul al XVIII-lea“; pr. prof. Mihail Asmus de la Facultatea de Teologie a Universităţii „Sfântul Tihon“ din Moscova, cu lucrarea „Simbolismul miridelor de la Proscomidie în diferite epoci ale istoriei Bisericii“, şi pr. conf. dr. Nicolae Moşoiu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Andrei Şaguna“ din Sibiu, cu lucrarea „«Sarx zoopoios» -  Întrupare şi Euharistie în învăţătura Sfântului Chiril al Alexandriei“.

Lucrările congresului continuă şi astăzi cu încă trei sesiuni de comunicări.