Congres naţional de teologie la Palatul Patriarhiei

Congresul Naţional de Teologie „Unitate eclesială şi unitate naţională. Aspecte istorice şi teologice” şi-a început lucrările ieri, 22 mai 2018. Sesiunea festivă a avut loc în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei şi a fost deschisă de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit cuvântul intitulat „Unitatea naţională – un dar sfânt şi o responsabilitate comună”.

Congresul a reunit reprezentanţi ai instituţiilor de stat, ai Academiei Române, preoţi profesori din ţară şi din străinătate, oameni de cultură, studenţi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, precum şi elevi ai Seminarului „Nifon Mitropolitul” din Capitală. Sesiunea festivă de deschidere a lucrărilor congresului a fost moderată de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal. După cuvântul de deschidere al Întâistătătorului Bisericii noastre a luat cuvântul acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. „Poporul nostru este o punte care uneşte cele două jumătăţi, pentru mulţi încă separate, ale continentului, pentru că românii, prin originea romană, prin nume, prin limba neolatină pe care-o vorbesc, prin forma de creştinare care s-a produs în latineşte, sunt legaţi de partea occidentală a continentului. Dar, prin forma de organizare a Bisericii, prin ritul bizantin numit de demult şi grecesc, prin limba medievală a cultului, a culturii şi a cancelariilor şi prin alfabetul chirilic care a fost valid la noi până în secolul al 19-lea, românii sunt legați de partea răsăriteană a continentului”, a reliefat preşedintele Academiei Române.

În continuare, Florin Lixandru, secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale, a transmis mesajul prof. dr. Valentin Popa, ministrul educaţiei naţionale. „Nu există un context mai oportun de a relaţiona istoria cu teologia, întrucât, în evenimentul Marii Uniri de la 1918, implicarea Bisericii, a preoţilor şi a comunităţilor din jurul parohiilor a fost semnificativă. Înaintaşii noştri au realizat prin decizia lor un stat unitar, naţional, caracterizat de unirea în valorile creştine şi trăirea acestei uniuni într-o dimensiune concretă, şi anume unirea neamului”, a transmis ministrul educaţiei naţionale.

La eveniment a fost prezent şi Victor Opaschi, secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, care a vorbit despre cooperarea din Biserică și Stat la înfăptuirea marilor idealuri naționale. „Într-o societate marcată de o adevărată criză a identităţii şi conştiinţei europene, o reflecţie asupra rădăcinilor identităţii noastre, a resurselor umane, culturale şi spirituale care au făcut posibilă afirmarea valorilor noastre comune, ca şi edificarea proiectului politic comun european, este absolut necesară. Această reflecţie presupune în mod obligatoriu o analiză a modului în care Biserica şi Statul au acţionat împreună de-a lungul secolelor pentru îndeplinirea marilor idealuri naţionale şi la edificarea binelui comun, dar şi o înţelegere a modului în care această cooperare se construieşte şi se manifestă în prezent”, a spus Victor Opaschi. De asemenea, secretarul de stat pentru culte a vorbit şi despre importanţa construirii Catedralei Mântuirii Neamului. „Catedrala Naţională, o biserică aşteptată de români de peste 140 de ani, va fi simbolul aspiraţiilor de unitate naţională, locul care va păstra şi va cinsti întru eternitate memoria eroilor români şi de alte naţionalităţi care şi-au dat viaţa pentru realizarea acestor idealuri, pentru înfăptuirea României Mari, pentru redobândirea libertăţii şi demnităţii tuturor românilor”, a subliniat secretarul de stat pentru culte.

La final, a luat cuvântul prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti, care a vorbit despre importanţa cercetării în societatea modernă: „Deşi adevărul este unul şi acelaşi, el ni se prezintă sub diverse chipuri şi se manifestă în ipostaze diferite. Unitatea credinţei şi a cunoaşterii trebuie să fie rodul căutării libere şi al cercetării adevărului de către toţi mărturisitorii de credinţă şi iubitorii de înţelepciune”.

Sesiunile a 2-a și a 3-a ale congresului

Congresul național de teologie a continuat ieri cu sesiunea a 2-a, cu titlul „Unitatea de credință - temelie a unității Bisericii”, ce a avut loc în Sala Conventus a Palatului Patriarhiei și a fost moderată de conf. univ. dr. Adrian Lemeni.

Prima comunicare a aparținut Înaltpreasfințitului Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei, și a fost prezentată de pr. Iulian Budescu, vicar administrativ al Episcopiei Basarabiei de Sud. În continuare, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a susținut comunicarea intitulată „Rolul limbii române în păstrarea unității religioase și naționale”. `Ne gândim la atâtea jertfe, atâta luptă, consecvență, statornicie și la asumarea multor suferințe de ge­ne­rații întregi care au pus credința, limba și identitatea națională mai presus de propria viață sau viața copiilor lor și asta ne obligă să nu fim lipsiți de atenție cu privire la modul în care transmitem tinerei generații această bogăție pentru care au murit mulți români”, a spus Preasfinția Sa.
Pr. prof. univ. dr. Viorel Ioniță a vorbit în continuare despre „Unitatea de credință - temelie a unității Bisericii: o contribuție ortodoxă la dialogul intercreștin”. Cea de-a patra comunicare a aparținut pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu, decanul Facultății „Justinian Patriarhul” din București, și a avut ca temă: „Învățătura de credință, factor de promovare a unității Bisericii”. Prezentarea referatelor a fost urmată de discuții asupra temelor comunicărilor susținute.

În partea a doua a zilei a avut loc sesiunea a 3-a de comunicări științifice, moderată de pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu, cu tema „Unitatea Bisericii în fața persecuțiilor”. Pr. conf. dr. David Pestroiu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, a prezentat „Repere misionare privind unitatea eclesială în fața proliferării ideologiilor doctrinare eterodoxe în modernitatea românească târzie”. Prof. dr. Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, a vorbit despre „Unitatea de neam ca fenomen social”. Un referat despre „Dogmele credinței reflectate în unitatea Bisericii și a neamului românesc în prima jumătate a secolului al XX-lea” a fost prezentat de pr. prof. univ. dr. Cristinel Ioja, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad.

Prima zi a lucrărilor congresului s-a încheiat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri.