Constantin Brâncuşi, pomenit la Mănăstirea Lainici

Lavra Sfântului Irodion de la Lainici a găzduit, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, slujba de pomenire a marelui sculptor Constantin Brâncuşi, la 59 de ani de la trecerea la Domnul. Slujba de pomenire a fost săvârșită de părintele arhimandrit Ioachim Pârvulescu, starețul așezământului, împreună cu un sobor de slujitori. După slujba de pomenire, au luat cuvântul mai multe personalităţi gorjene, precum Ion Călinoiu, președintele Consiliului Județean Gorj, și Florin Cârciumaru, primarul municipiului Târgu Jiu. De faţă au fost prezenţi şi profesorii Ion Mocioi și Ștefan Stăiculescu.

La sfârșitul slujbei, părintele stareţ Ioachim Pârvulescu a evocat personalitatea și opera lui Constantin Brâncuşi, arătând că „marele nostru înaintaş a fost încercat permanent de dorință a zborului spre infinit, oglindind acest dor în operele sale pe care ni le-a lăsat moştenire peste veacuri. Masa Tăcerii simbolizează de pildă Cina cea de Taină, în care cei 12 Apostoli se află în jurul Mântuitorului. Prin urmare, valoarea etică și estetică a operelor lui Brâncuși oferă posterităţii esența simplității artistice și a geniului creator”, a spus părintele stareţ. La rândul său, Ion Mocioi a subliniat că, în linii mari, „Poarta Sărutului este, de fapt, Monumentul Întregirii Neamului, în care Sărutul reprezintă Unirea, iar aleea scaunelor reprezintă parcurgerea unei anumite etape a vieţii prin soarta fiecăruia. Coloana Infinitului reprezintă urcuşul şi coborâşul vieţii, dar şi înălţarea la cer a sufletelor eroilor, pe când Masa Tăcerii reprezintă simbolic masa de dinaintea bătăliei la care urmau să participe ostaşii români. Scaunele din jurul mesei sunt în formă de clepsidră, care măsoară simbolic timpul, şi sunt în număr de 12, amintind de numărul apostolilor. În concluzie, Masa reprezintă şi un simbol al reunirii familiei şi al meditaţiei, dorinţa lui Brâncuşi fiind ca lucrarea lui să determine renaşterea acestui vechi obicei străbun, mai ales că Poarta Sărutului reprezintă simbolic trecerea spre o altă viaţă”.

În cuvântul său, Ștefan Stăiculescu a amintit că lucrările din Ansamblul de la Târgu Jiu „reunesc într-o creaţie desăvârşită o minune făcută de mâinile artistului român, lăsându-ne o mare avere cu care ne mândrim oriunde în lume”. Totodată, președintele CJ Gorj, Ion Călinoiu, a spus că „Brâncuși este inegalabil, fiind dintotdeauna un exemplu strălucit de credincios ortodox”. De asemenea, primarul municipiului Târgu Jiu, Florin Cârciumaru, a evidenţiat spiritul novativ pe care marele artist l-a imprimat în spiritul artei moderne.