Consumul moderat de cafea, cea mai bună terapie antiîmbătrânire

Consumată înainte de mese, cafeaua provoacă o ardere mai rapidă a caloriilor, ajutând la reducerea într-un timp scurt a excesului de greutate şi a celulitei. Consumată caldă, după masă, cafeaua favorizează digestia, stimulează secreţia de bilă, iar prin creşterea motilităţii intestinale permite o mai bună asimilare a alimentelor. La persoanele în vârstă, cafeaua frânează ritmul de îmbătrânire prematură a organismului. 

Arborele de cafea aparţine speciei Coffea, din familia Rubiaceae, care cuprinde 80 de specii. Dintre acestea se cultivă în plantaţii masive numai patru specii de cafea: Arabica, Robusta, Liberica şi Maragogype. Cea mai apreciată pentru calitatea excelentă a boabelor şi cea mai intens cultivată este Coffea Arabica ce furnizează, în prezent, 75-80% din producţia mondială. Un arbore tânăr poate furniza la recoltare până la 2,5 kg fructe proaspete din care se obţin 500 g boabe, iar după prăjire rămân 400 g cafea. 
Specia Coffea Robusta este originară din bazinul fluviului Congo, este mai rezistentă la intemperii şi boli decât cafeaua arabica şi de aceea s-a extins în zonele tropicale din Africa, India şi Indonezia. Boabele au cantitate dublă de cofeină faţă de Coffea Arabica.

Coffea Liberica este originară din Liberia (Africa Occidentală) şi creşte în zonele tropicale şi subtropicale ale Africii şi Americii de Sud. Boabele dau un produs de calitate mediocră.

Coffea Maragogype a fost descoperită în vecinătatea localităţii Maragogype din Bahia, Brazilia, fiind considerată un hibrid între speciile Coffea Arabica şi Coffea Liberica. Are un randament inferior şi o calitate mai redusă decât Coffea Arabica, fiind considerată băutura celor nevoiaşi.

Cafeaua arabica conţine circa 300 de ingrediente active, care îi dau o mare valoare alimentară şi stimulatoare. Printre aceste componente predomină proteinele şi aminoacizii (12-14%), lipidele (12-14%) şi glucidele (8-9%). Se adaugă un alcaloid numit cofeină (0,6-3%), având acţiune puternic stimulatoare asupra sistemului nervos.

Acţiuni stimulatoare şi anti­septice au şi acizii fenolici, care dau aroma specifică. Unele dintre aceste componente au proprietăţi antioxidante, benefice în combaterea afecţiunilor canceroase.

În cazul unui consum de o singură ceaşcă de cafea, maximum două ceşti pe zi, s-au constatat multe acţiuni favorabile sănătăţii:

• Stimularea sistemului nervos central, în primul rând a acuităţii mentale, vizuale şi auditive, mărirea atenţiei, a puterii de concentrare şi de memorare, paralel cu scăderea oboselii musculare şi intelectuale, a stării de somnolenţă, depresii psihice, anxietate şi a riscului de suicid, mai ales la persoanele cu vârste de peste 65 de ani şi la cei care depun eforturi intelectuale deo­sebite, datorită creşterii nivelului de dopamină, adrenalină şi serotonină din creier;
• Reducerea frecvenţei unor boli legate de dereglarea sistemului nervos (Parkinson, Alz­heimer, scleroză în plăci), cu efecte bune atât la bărbaţi, cât şi la femei; 
• Combaterea durerilor de cap cu migrene, fiind un excelent analgezic datorită conţinutului în trigonelină;
• În cazul intoxicaţiilor cu narcotice, cafeaua previne apariţia comelor şi reduce efectele analgezice dure ale unor medicamente de sinteză chimică (paracetamol, aspirină);
• Reglarea funcţiilor inimii şi ale sistemului circulator periferic şi, în plus, previne infarctul miocardic şi scăderea, sub normal, a tensiunii arteriale care apare, de obicei, după mese, mai ales la persoane vârstnice;
• Prevenirea şi reducerea riscului de diabet zaharat cu 25%, menţinând glicemia sub control. 

(Din arhiva de articole semnate de prof. univ. dr. Constantin Milică)