Cracovia, oraşul de 1.000 de ani

O legendă atribuie fondarea oraşului Cracovia unui conducător de neam lehit, numit Krak, care a ridicat Castelul Wawel deasupra cavernei locuite de balaurul Smok Wawelski, cel care a dat şi numele reşedinţei medievale, Cracovia fiind o formă latinizată prescurtată a denumirii complete folosite oficial: Capitala Regală Cracovia (Krolewskie Stoleczne Miasto Krakow).

Centrul istoric medieval, aflat în regiunea sudică a ţării, Polonia Mică (Malopolska), a fost, începând cu secolul al XIV-lea, reşedinţa voievodatului cracovian, devenită în 1999 reşedinţa întregului ţinut, astăzi unul dintre cele mai frumoase oraşe, cu tradiţie culturală de peste 1.000 de ani. Prima atestare documentară a oraşului de pe malul Vistulei aparţine unui călător evreu, Abraham ben Iacob, care în anul 966 recunoaşte zona ca important punct comercial. Etimologic, Krakow s-ar traduce "oraşul lui Krak" (Krak  sufixul ow, variantă posesivă). Oraşul este un spectacol de clădiri vechi, dintre toate distingându-se bisericile. Biserica "Sfântul Adalbert", cea mai veche din oraş Primul lăcaş de tip preromanic este Biserica "Sfântul Adalbert", construită în secolul X-XI şi refăcută în cel următor, modificată ca dimensiune în secolul al XVII-lea şi extinsă prin sacristia şi capela adăugate în secolul al XVIII-lea. La subsol sunt găzduite astăzi expoziţiile Muzeului de Arheologie, ce prezintă istoricul Pieţei Centrale din Cracovia, începând cu secolul XVI-XVII până la sfârşitul secolului al XIX-lea, aspectul actual datorându-se nenumăratelor refaceri din secolul al XX-lea. Aceleaşi forme arhitecturale tradiţionale regăsim la Biserica "Saint Sauveur", din secolul al XI-lea, distrusă de suedezi şi refăcută în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, renovată în a doua jumătate a secolului al XX-lea, când se construieşte la interior prezbiteriul roman. În spatele arsenalului regal, zidit la îndemnul lui Sigismund cel Bătrân, în secolul al XVI-lea, se află Biserica "Saint Gilles", construită în prima jumătate a secolului al XIV-lea, refăcută în secolul al XVII-lea şi supraînălţată în secolul al XIX-lea. La interior, în sala de marmură sunt păstrate rămăşiţe ale Sfintei Hyacinthe, care între 1581 şi 1583 se găseau în Biserica dominicană, iar în faţa lăcaşului se află crucea Katyn - monument comemorativ al ofiţerilor poloni şi vechiul Arsenal regal, înălţat de Sigismund I în prima jumătate a secolului al XVI-lea. Puţin mai departe, pe strada Grodzka, se află Biserica "Saint-Martin", ridicată între anii 1637 şi 1640, cu o arhitectură total diferită, oarecum contrastantă prin faţadele tencuite monocrom şi rece, lipsite de plasticitatea elementelor decorative romanice. Pe colina Lasota se află rotonda Saint Benoît, una dintre cele mai vechi biserici, construită în secolul al XI-lea, asupra căreia s-a intervenit în secolul al XVI-lea. În jurul acestui lăcaş circulă o mulţime de legende potrivit cărora este păzit de o prinţesă foarte bogată, a cărei mână va fi dată celui care va avea curajul să intre un minut. Nu departe, se găseşte o construcţie întărită - fortul Benoît, ridicat în a doua jumătate a secolului al XIX-le şi inclus în ansamblul zidurilor austriece, care înconjurau Cracovia. Biserica "Sfântul Apostol Andrei" datează din secolul al XI-lea Biserica romanică "Sfântul Apostol Andrei", din secolul al XI-lea, se află în actuala Piaţă Maria Magdalena, la intersecţia străzilor Kanonicza şi Grodzka, constituind în Evul Mediu edificiul central din Okól, ridicat de către ducele Wladislaw Herman sau voievodul Sieciech. La jumătatea secolului următor, între 1241 şi 1259, devine principalul adăpost în faţa invaziilor tătare. În timpul secolelor XII-XIII, se adaugă la planul bazilical cu transept turnurile octogonale cu ferestre tipice romanice, de pe faţada vestică şi, ulterior, coronamentele baroce din 1639, oratoriul gotic (azi sacristia), realizate din cărămidă şi blocuri de piatră, completate în secolul al XVIII-lea de alte decoraţii interioare: stucaturi şi pictură murală cu scene din viaţa Fericitei Salomé, de Balthasar Fontana, coloane de marmură şi paviment policrom. Între obiectele de colecţie se numără şi un mozaic bizantin din secolul XII-XIII. Biserica franciscanilor reformaţi (1255-1269) Construită în secolul al XIII-lea de călugării franciscani veniţi din Praga în 1237, extinsă în secolul al XV-lea şi distrusă de incendiu în secolul al XIX-lea, biserica prezintă o formă particulară de plan în cruce greacă, o galerie de fresce şi portrete din secolul al XVI-lea, vitralii şi contraforturi, la care se adaugă la exterior frizele unor arcade ceramice. De fapt, întreaga suprafaţă este realizată din cărămidă accentuată de ancadramentele de piatră, în conformitate cu repertoriul decorativ romanic. În apropiere se află Biserica "Sfântul Marcu", ridicată în secolul al XII-lea de principele Boleslaw le Honteux, reconstruită după invazia suedeză, cu un parament de cărămidă simplă, accentuat la nivelul ancadramentelor de piatră făţuită pe care o regăsim ca întăritură şi la muchiile turnului. Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", secolul al XVII-lea Ridicată pentru ordinul călugărilor iezuiţi de regele Sigismund al III-lea Vasa, în ultimii ani ai secolului al XVI-lea, încredinţată arhitectului Jean Trevano şi terminată în 1635, biserica este prima construcţie în care domină puternic elementele barocului romanic. Faţada principală, foarte bogat ornamentată cu stucaturi, îşi găseşte corespondent la nivelul decoraţiilor interioare ale bolţilor, în timp ce restul zidăriei este realizat din obişnuitele cărămizi ale Evului Mediu. Între 1715 şi 1722, Kacper Bazanka decorează piaţa din faţa edificiului cu statuile celor doisprezece apostoli, realizate de David Heel, actualmente înlocuite cu replicile lor. În apropiere se află Collegium Iuridicum, una din clădirile vechi ale Universităţii, de stil gotic, înălţată în perioada barocă, al cărei spaţiu este folosit pentru spectacolele de teatru şi expoziţiile de artă. Atracţiile Cracoviei sunt mult mai multe, călătorul le va descoperi pe toate dacă va dori să vadă muzee cu tematică diversă, un castel şi o catedrală regală, biserici, turnuri, piaţete, parcuri, porumbei. De fapt, fiind un oraş în care parfumul medieval s-a conservat foarte bine - n-a fost distrus de bombardamente în cel de-al Doilea Război Mondial -, Cracovia trăieşte din turismul înfloritor.