Criză pe piața farmaceuticelor
Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a tras săptămâna aceasta un semnal de alarmă cu privire la riscul iminent de dispariție de pe piață a mii de medicamente ieftine, utilizate, până acum, în tratamentul cancerului, al afecţiunilor cardiovasculare, neurologice şi gastrointestinale. Cauza este taxa clawback, aplicată „în mod uniform” atât medicamentelor scumpe, cât şi celor ieftine.
Potrivit APMGR, printre medicamentele cu risc major de a scădea sub limita profitabilităţii şi de a dispărea de pe piaţă se numără: Tamoxifenul (folosit în tratamentul tumorilor de sân), Bleomicina (folosit în tratamentul leucemiei și al afecţiunilor hematologice), Fluorouracil, Cisplatin și Flutamida (în tratamentul cancerului), Memantine (în tratamentul demenţei), Gentamicinum (în tratamemntul infecţiilor intraspitaliceşti), Theophyllinum (în tratamentul astmului), Captopril (în tratamentul hipertensiunii arteriale și al insuficienţei cardiace), Furosemid (folosit în insuficienţă cardiacă și în ciroză hepatică), Ranitidină (un medicament foarte popular, folosit în afecţiuni gastrointestinale).
În prezent, taxa clawback a ajuns la 24,13%, faţă de 19,86%, cât era în primul trimestru al anului trecut, sau de 15,62%, cât a fost în primul trimestru al anului 2016. „Având în vedere că taxa clawback se aplică la un preţ al medicamentului care include adaosurile distribuitorilor şi farmaciilor, care devin fixe la un preţ al medicamentului mai mare de 300 de lei, impactul pe medicamentele ieftine este considerabil mai mare”, se precizează într‑un comunicat de presă al AMGPR.
Producătorii de medicamente susțin că, dacă mecanismul actual de calculare a taxei se va menține, aceasta va ajunge la 30% până la sfârșitul anului. În aceste condiții, explică reprezentanții AMGPR, medicamentele ieftine ar putea fi salvate numai prin introducerea imediată a calculului diferenţiat, în funcţie de preţ, dar şi prin aprobarea introducerii de noi medicamente pe lista celor compensate doar cu alocare de finanţare suplimentară sau prin contracte cost‑volum sau cost‑volum‑rezultat.
În același comunicat, APMGR amintește că, în momentul de față, consumul de medicamente generice este unul foarte ridicat, creșterea înregistrându‑se ca urmare a introducerii necondiţionate pe lista de medicamente compensate a medicamentelor innovative. „Nu este echitabil pentru noi să finanţăm un consum pe care nu îl generăm. Mai important, nu ne putem permite să finanţăm acest consum, ceea ce înseamnă că trebuie să renunţăm la medicamentele ale căror costuri de producţie nu mai pot fi acoperite sau să închidem facilităţi de producţie. Şi pacienţii, şi economia României vor pierde”, a declarat Adrian Grecu, preşedintele APMGR.
Potrivit datelor oficiale, până în prezent, peste 2.000 de medicamente generice au dispărut de pe piața din România din cauza impredictibilității taxei clawback.
Medicamentele generice reprezintă echivalentul terapeutic al celor originale, ale căror brevete au expirat. Cu alte cuvinte, conțin aceeași substanță activă ca și medicamentul original, în aceeași doză, prezentând același grad de siguranță și de eficacitate.
Acest tip de medicamente este utilizat în programele de tratament cu preț accesibil, ca alternativă eficientă la produsele farmaceutice inovatoare mai scumpe, în toate țările europene. De obicei, un medicament generic este cu 20‑90% mai ieftin decât originalul.