Ctitoria lui Matei Basarab în Transilvania

Drumurile care ajung la Comana de Jos sunt mai dificil de parcurs pentru turiştii care s-ar aventura până în Valea Comanelor din Ţara Făgăraşului, însă, în trecut, aici era o bogată viaţă duhovnicească, aşa cum o dovedesc bisericile monument care au rămas să mărturisească până în zilele noastre. Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, în cadrul politicii sale de sprijinire a Ortodoxismului românesc din Transilvania, a donat bisericii din localitate cărţi, odoare şi odăjdiile pentru serviciul religios.

Parohia Comana de Jos, din Protopopiatul Rupea, Arhiepiscopia Sibiului, se remarcă prin monumentele istorice şi obiectele de patrimoniu de mare însemnătate. Biserica cu hramul "Cuvioasa Parascheva" din Comana de Jos este o ctitorie a lui Matei Basarab, construită la 1632. Peste drum se află un alt lăcaş de cult ortodox, cu hramul "Sfântul Nicolae", construit în secolul al XVIII-lea. Clopotele celor două biserici au inscripţii ce urmează să fie descifrate, iar pe unul dintre ele, cel de la Biserica "Sfântul Nicolae", apare anul 1794. "Printre obiectele de patrimoniu din parohie sunt două icoane, una cu Învierea Domnului şi una cu Maica Domnului cu pruncul, datate de la jumătatea secolului al XIX-lea, iar restul pe care le avem în inventar sunt datate după anul 1900", a spus preotul Ion Petrică Alexandru, parohul din Comana de Jos. Printre cărţile de mare valoare se află "Chiriacodromion, adecă cuvântări bisericeşti pentru fiecare duminecă a anului, întocmite de Nichifor Teotoke, cu un adaus de cuvântări pentru sărbătorile domneşti" Sibiu, 1855, volum tipărit cu caractere chirilice. Mai este un "Apostol" tipărit la Alba Iulia, în 1878, în limba română, şi un "Molitfelnic" chirilic păstrat numai de la pagina 257. "Aceste tipărituri s-au găsit în podul bisericii, nu într-o stare tocmai bună", a mai adăugat părintele paroh. Biserica "Sfântul Nicolae" Una dintre biserici, cea cu hramul "Sfântul Nicolae", se află în partea stângă a şoselei ce duce de la Rupea la Făgăraş, la capătul satului. "După ce biserica cu hramul "Cuvioasa Parascheva" a fost preluată şi dată credincioşilor trecuţi la uniaţie, aflăm din conscripţia publicată de Virgil Ciobanu sub titlul "Statistica românilor din Ardeal", făcută de Administraţia austriacă, în anul 1760-1762, copiată din arhiva de război din Viena, în anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj, că locuitorii comunei Comana de Jos, în majoritate ortodocşi, nu aveau biserică", a precizat preotul paroh, care a adăugat că "în documente se mai aminteşte de Biserica cu hramul "Sfântul Nicolae", la 1806, având ca preot pe Ioan Popa. Biserica aceasta este mai mare şi cu trei cupole interioare la pronaos, naos şi altar, deşi condiţiile de lucru erau grele la acea vreme. Construcţia este din piatră brută şi zidărie de cărămidă, cu bolţi şi calote semisferice peste pronaos şi naos. Planul bisericii este cel tradiţional, o intrare sub turnul clopotniţă, pronaosul, despărţirea e făcută din zidărie cu trei arcade. Biserica a fost repictată în 1997, de pictorul Corneliu Paşcanu, prin buna chivernisire a vrednicului de pomenire pr. Octavian Şoancă, trecut la Domnul în 2006. Lăcaşul a fost resfinţit în 2001 de Preasfinţitul Visarion, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, la acea dată", a spus părintele Petrică Alexandru. Catapeteasma acestei biserici a fost iniţial din zidărie, însă, după ce a avut loc repictarea bisericii, aceasta a fost înlocuită cu o catapeteasmă sculptată, din lemn. "Starea actuală a bisericii este foarte bună, dovedind astfel purtarea de grijă a preoţilor şi a credincioşilor de aici", a arătat preotul paroh, adăugând că în 2009 au avut loc mai multe lucrări, s-a schimbat şi consolidat învelitoarea lăcaşului, s-a schimbat ţigla veche cu una nouă, tip solzi, specială pentru monumentele istorice, s-a refăcut sistemul de scurgere a apei pluviale şi s-au achiziţionat icoane şi obiecte liturgice noi. Biserică de piatră după tiparul celor din lemn Biserica Ortodoxă cu hramul "Cuvioasa Parascheva", aflată vizavi de cea cu hramul "Sfântul Nicolae", se datează din perioada 1630 - 1650, având elemente de arhitectură specifice lăcaşurilor de cult ortodoxe româneşti din Transilvania din acele vremuri. În jurul anului 1645, biserica era deja ridicată, întrucât Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, în cadrul politicii sale de sprijinire a ortodoxismului românesc din Transilvania, donează cărţi bisericeşti, odoare şi odăjdiile indispensabile serviciului religios, după cum a precizat părintele Petrică Ion Alexandru. Biserica monument are o sală (corabie), în plan alungit cu altar poligonal, cu muchia în ax, la răsărit, şi turn clopotniţă la apus. Zidul măsoară în grosime 65 de centimetri. Atât pereţii bisericii, cât şi ai altarului au fost clădiţi din piatră poroasă. Bolţile sunt din piatră de var, legată cu gips, potrivit spuselor preotului Petrică Ion Alexandru, care a adăugat că "în altar, arcurile cadrelor la locul de întâlnire în boltă produc o complicaţie curioasă. Partea principală a bolţii altarului e un sector de latură de semicon trunchiat care se reazemă pe cei doi pereţi de lângă catapeteasmă. Se poate presupune că numai cele patru laturi ale absidei altarului şi felul acestora de a se îmbina reproduc pe cel din planimetria bisericilor de lemn. Nu numai dispoziţia planimetrică a laturilor, ci şi întocmirea bolţii absidei se identifică cu cele din lemn ale bisericilor mănăstireşti" a mai precizat părintele. "Bolţile naosului şi pronaosului, ca şi ale altarului, urmează fidel "croiala" bolţilor din bisericile de lemn. Aceste asemănări duc la concluzia că la clădirea bisericii, meşterii au urmat intenţionat felul de clădire al lăcaşului din lemn, fiindcă nu cunoşteau încă biserici răsăritene de zid, care să le fi servit de model", a conchis preotul paroh de la Comana de Jos. Biserică tipică pentru secolul al XVI-lea Biserica cu hramul "Cuvioasa Parascheva" din Comana de Jos este mult mai veche decât alte biserici de zid din Ţara Oltului. În altar, pe o grindă de stejar care ţine catapeteasma, se vede o însemnare de meşter din care s-ar putea citi, cu aproximaţie, anii 7151 sau 7154, adică 1643 sau 1646. Cercetătorii presupun că citirea corectă ar fi 7151, adică 1643. Însă, în funcţie de planimetria monumentului, se consideră că zidirea acestei sfinte biserici poate coborî în timp cu mai mult de un veac, până în secolul al XVI-lea, în jurul anilor 1500-1525, a spus preotul Petrică Ion Alexandru. Zugrăveala actuală este de la 1826, aşa cum menţionează o însemnare de sub turn: "Această sfântă biserică s-au zugrăvit la anul 1826, au fost zugrav dumnealui Nicolae Barb(at) Ot Turches". "În Comana de Jos exista, în epoca medievală, o semnificativă viaţă spirituală ortodoxă. Preotul Petru Grama, de aici, care a devenit important diplomat al principelui transilvănean Ştefan Mailath în secolul al XVI-lea şi un preot aparţinător al Curţii din Comana de Jos în 1687", a spus preotul paroh. Acesta a adăugat că "specialiştii Academiei Române au stabilit că lăcaşul este ctitorie a lui Matei Basarab".