Cum acţionează nicotina asupra vaselor de sânge

În rubrica din această săptămână vă vom prezenta câteva lucruri legate de efectele pe care nicotina le are asupra vaselor de sânge, dar mai ales asupra modului în care aceasta influenţează nivelul tensiunii arteriale. Fumatul produce modificări structurale la nivelul pereţilor arteriali, atât prin stimularea repetată a sistemului nervos vegetativ simpatic, cât şi prin acţiunea directă a compuşilor chimici din ţigări. Aceste modificări vor determina, treptat, creşterea ireversibilă a valorilor tensiunii arteriale.

În ciuda numărului mare de studii care au demonstrat că fumatul determină leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, există cercetători care susţin contrariul. Valorile tensiunii arteriale ale fumătorilor variază mult, depinzând de foarte mulţi factori. Cel mai discutabil este efectul pe care fumatul îl are asupra tensiunii arteriale. Valorile tensiunii arteriale sunt uşor de măsurat, fiind adesea legate de modificările care survin la nivelul peretelui vaselor. S-a constatat că la fumătorii tineri, la adolescenţi, la femei, valorile tensiunii arteriale sunt mai reduse decât la nefumători, aceste valori fiind cu atât mai reduse, cu cât persoana fumează mai mult. Şi atunci, ar trebui ca tinerii să fumeze mai mult? Una dintre explicaţiile pentru valorile scăzute ale tensiunii arteriale la fumători este cea legată de greutatea persoanelor. În general, tinerii, adolescenţii şi cei care fumează mai mult sunt încadraţi în categoria persoanelor mai slabe, ceea ce ar explica valorile reduse ale tensiunii arteriale. Se ştie că la persoanele hipertensive, reducerea greutăţii corporale spre normal determină reducerea valorilor tensiunii arteriale. Atunci când cineva fumează, se produce o activare tranzitorie a sistemului nervos simpatic, ceea ce determină creşterea frecvenţei cardiace şi creşterea valorilor tensiunii arteriale, mai ales creşterea tensiunii arteriale sistolice. Mai mult, prin mulţimea compuşilor chimici conţinuţi, orice ţigară fumată determină un efect toxic direct asupra vaselor de sânge şi a cordului. Iniţial, nicotina determină vasoconstricţie, ceea ce explică valorile crescute tranzitoriu ale tensiunii arteriale. Această fază este urmată de reducerea valorilor tensionale, ca urmare a opririi efectului nicotinei. În acelaşi timp, monoxidul de carbon din ţigări acţionează direct asupra pereţilor arteriali şi determină modificări structurale ireversibile. În timp, fumatul produce modificări structurale la nivelul pereţilor arteriali, atât prin stimularea repetată a sistemului nervos vegetativ simpatic, cât şi prin acţiunea directă a compuşilor chimici din ţigări. Aceste modificări vor determina, treptat, creşterea ireversibilă a valorilor tensiunii arteriale. Fumatul pasiv determină efecte asemănătoare asupra tensiunii arteriale, dar intensitatea efectelor depinde de tipul şi durata expunerii. Chiar dacă la începutul expunerii la fumat valorile tensionale pot fi mai mici, după o perioadă lungă de expunere, fumătorii pasivi prezintă un risc ridicat de a deveni hipertensivi. Acest risc de a deveni hipertensivi creşte şi mai mult atunci când se asociază şi alţi factori care ţin de stilul de viaţă (de exemplu, lipsa activităţii fizice regulate, excesele alimentare etc). Nicotina poate masca efectele nocive ale fumatului asupra tensiunii arteriale pentru o perioadă îndelungată de timp. Fenomenul "hipertensiunii mascate" la fumători a fost descris de foarte mult timp ca o explicaţie a efectului nociv al fumatului asupra tensiunii arteriale. Chiar dacă o persoană care s-a apucat de fumat de puţin timp poate avea valori mai mici ale tensiunii arteriale comparativ cu un nefumător, să nu uităm că în timpul fumatului valorile tensiunii arteriale cresc, iar compuşii chimici din fumul de ţigară determină modificări ireversibile asupra peretelui arterial.