Cum ar putea fi plătiţi bugetarii

Data: 04 Martie 2010

Sistemul de coeficienţi din grila Legii unitare de salarizare va fi reformat, „prin trecerea la salarii nominale“, iar salariul pentru fiecare post va fi determinat de nivelul încadrării pe grade a acelui post, de experienţă, capacitatea de luare a deciziilor, contacte şi creativitate. Complexitatea muncii va fi împărţită pe şapte niveluri, la fel ca şi cunoştinţele şi gradul de pregătire ale fiecărui angajat de la stat

Reprezentanţii Băncii Mondiale au transmis Ministerului Muncii criteriile care vor sta la baza ierarhizării angajaţilor care lucrează la stat, cu specificaţia clară că „sistemul de coeficienţi va fi reformat, prin trecerea la salarii nominale“, iar „clasificarea posturilor va include categorii de posturi şi grade pe baza responsabilităţilor aferente acelor posturi, în vederea asigurării plăţii egale pentru muncă egală“. Cele opt criterii în funcţie de care se vor stabili salariile angajaţilor din sistemul bugetar sunt: responsabilitatea de supervizare şi management, capacitatea de luare a deciziilor, nivelul de supervizare a activităţii proprii, complexitatea muncii, contacte, creativitate, nivelul de cunoştinţe/pregătire şi experienţa. „În cazul supervizării, aceasta presupune sprijinirea personalului mai tânăr şi lipsit de experienţă şi implică repartizarea sarcinilor, formarea la locul de muncă, consilierea pe parcursul activităţii, verificarea preciziei, a randamentului şi a respectării timpului de lucru, iar managementul reprezintă exercitarea autorităţii, direct şi prin delegaţi (supervizori), pentru atingerea obiectivelor conform planificării şi la nivelul calitativ cerut“, se arată în documentul obţinut de NewsIn. Responsabilitatea de supervizare şi management este împărţită pe nouă niveluri. Criteriul de clasificare bazat pe capacitatea de luare a deciziilor va fi format din opt niveluri, pe treapta maximă situându-se angajaţii care „aduc schimbări majore ale procedurii sau care recomandă schimbări ale politicii sau ale legislaţiei relevante în domeniu“. Nivelul de supervizare a activităţii proprii stabileşte pentru funcţiile care se vor regăsi în această categorie şapte trepte de salarizare, pe prima urmând a se regăsi bugetarii care îndeplinesc sarcini simple sub supraveghere strictă, iar pe cel mai înalt nivel funcţionarii care „informează ministrul sau Guvernul cu privire a progresul faţă de obiectivele organizaţiei“. Împărţirea muncii pe niveluri diferite Complexitatea muncii va fi împărţită pe şapte niveluri, la fel ca şi cunoştinţele şi gradul de pregătire ale fiecărui angajat de la stat. În ceea ce priveşte experienţa, reprezentanţii Băncii Mondiale susţin că cele mai slab plătite slujbe vor fi cele la care „nu este necesară nici o experienţă pentru absolvenţi, dar la care aşteptările privind perioada în care va deveni competent este de două luni“. Împărţirea pe criterii de creativitate va fi clasificată pe opt grupe, în prima grupă urmând a se regăsi salariaţii care realizează „sarcini repetitive care nu necesită decât puţină gândire proprie sau creativitate“, iar pe ultimul nivel angajaţii care pregătesc „rapoarte complexe pentru ministru, vizând o gamă largă de probleme de importanţă naţională, care necesită soluţii originale la nivel înalt pentru adoptarea unei noi strategii sau politici“. Criteriile de clasificare în funcţie de contacte „vizează nivelul de dezvoltare şi scopul contactelor personale create de ocupantul postului pe parcursul activităţii sale“.