Cursul de religie, filosofie şi ştiinţă - dovada unui dialog efectiv
Sub patronajul Patriarhiei Române, Centrul de Cercetare Interdisciplinară în Religie, Filosofie şi Ştiinţă al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, în cooperare cu Centrul de Dialog şi Cercetare în Teologie, Ştiinţă şi Filosofie, din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ - Universitatea Bucureşti, desfăşoară până în luna martie a acestui an proiectul „Courses on the Relation Among Science, Religion and Philosophy from an Orthodox Christian Perspective“. Componenta principală a acestui proiect interdisciplinar, care a început în martie 2011, a constituit-o cursul postuniversitar de lungă durată, structurat pe două semestre, în două serii, desfăşurat la Iaşi şi Bucureşti.
Cursul care s-a adresat în special cadrelor didactice de liceu a urmărit prezentarea unor subiecte actuale din filosofie şi ştiinţă în perspectivă teologică, încercând să le ofere profesorilor o formare specifică, menită să-i ajute în activitatea didactică, astfel încât elevilor să li se creeze o viziune generală asupra disciplinelor din curricula şcolară. La Bucureşti, cursul s-a încheiat miercuri, 6 februarie 2013, prilej cu care cei 50 de cursanţi din cea de-a doua serie au primit diplome şi au avut prilejul să-şi exprime bucuria participării la un astfel de curs, dar şi convingerea aplicării cu succes a ceea ce au dobândit timp de două semestre. Cursurile care s-au desfăşurat la Seminarul Teologic Ortodox „Nifon Mitropolitul“ au fost susţinute de dr. Adrian Lemeni, conferenţiar la Catedra de teologie sistematică a Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“, care a adus perspectiva teologică, dr. Ştefan Trăuşan-Matu, specialist în inteligenţa artificială şi profesor universitar la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, care a construit dialogul între inteligenţa artificială şi religie, dr. Costea Munteanu, specializat în economie internaţională şi profesor universitar la Academia de Studii Economice din Bucureşti, care a adus perspectiva economică în dialog cu religia, şi dr. Hrisanti Bulugea, profesor de religie de gradul I, directorul Şcolii Gimnaziale Nr. 16 din Bucureşti, care a coordonat modulul pedagogic al acestui curs interdisciplinar. Seminariile au fost susţinute de diac. dr. Sorin Mihalache, asistent universitar la facultăţile de teologie ortodoxă din Bucureşti şi Iaşi.
Cursul a fost structurat pe patru mari secţiuni şi 24 de teme. „O primă secţiune se referă la domeniul cunoaşterii, gnoseologia teologică, patristică în special, şi epistemologia ştiinţifică. Cea de-a doua secţiune s-a referit la cosmologie şi la maniera în care cosmologia ştiinţifică astăzi poate constitui o interfaţă în dialogul dintre teologie, filosofie şi ştiinţă. Cea de-a treia secţiune se referă la antropologie şi la diferitele tendinţe antropologice actuale, iar ultima, cea de-a patra, se referă la ştiinţele sociale şi economice, provocările sociale şi economice din societatea actuală“, după cum ne-a spus dr. Adrian Lemeni.
Sarcina infinită de a lega informaţii teoretice cu viaţa însăşi
Întrucât acest curs s-a desfăşurat într-un parteneriat al Centrului de Dialog şi Cercetare în Teologie, Ştiinţă şi Filosofie din cadrul Facultăţii „Justinian Patriarhul“ cu Casa Corpului Didactic din Bucureşti, la cursul festiv, aceasta a fost reprezentată de profesoara Minodora Gavrilă, care a mulţumit în numele instituţiei, apreciind parteneriatul şi asigurând totodată pe cei implicaţi de tot sprijinul şi de acum înainte.
Conf. Adrian Lemeni, directorul Centrului de Dialog de la Bucureşti, şi-a exprimat speranţa ca, în baza acestui parteneriat, cursul să fie acreditat, astfel încât profesorii participanţi să primească credite, menţionând că „a fost o ocazie deosebită să discutăm despre subiecte de actualitate cu colegi profesori, a fost o ocazie de a interacţiona având puncte de vedere din diferite domenii. Sper ca realmente ce s-a întâmplat aici să fie dovada unui dialog efectiv, nu doar la nivelul unor domenii sau al unor probleme puse doar impersonal, atunci când vorbim despre teologie, filosofie şi ştiinţă, ci la nivelul persoanelor, la nivelul foarte concret, la întâlnirea faţă către faţă. Acest lucru cred că reprezintă reuşita foarte mare a unui dialog direct, a unor informaţii care sper să fie valorificate în activitatea pe care dumneavoastră o aveţi. Bineînţeles, menţionez disponibilitatea noastră de a rămâne în legătură, de a exista o continuitate practic în munca pe care am început-o împreună, şi din acest punct de vedere sper ca pe viitor să existe ocazia de a valorifica tot ceea ce am făcut în cadrul acestui proiect“.
De asemenea, dl Lemeni i-a invitat pe cei cu adevărat interesaţi de acest dialog să participe la dezbaterile Centrului de Cercetare în Teologie, Ştiinţă şi Filosofie din Bucureşti, amintind totodată de cursurile care vor începe luna următoare la Academia de Ştiinţe Economice, coordonate de dl Costea Munteanu, care din motive serioase n-a putut fi prezent la ultima întâlnire. Aceste cursuri au ca subiect central teme de actualitate, de economie internaţională, alte subiecte sociale, fireşte prezentate, ţinând cont de colaborarea cu cei implicaţi până acum în dialog, în perspectivă creştină.
În continuare, dl Ştefan Trăuşan Matu şi-a exprimat bucuria şi convingerea unei experienţe foarte interesante, aceea „de a vă avea ca şi colegi cursanţi, căci şi noi am învăţat ceva; orice interacţiune se face din ambele părţi, mai ales că dumneavoastră aveţi pregătiri deosebite şi vreau să vă mulţumesc. Sunt sigur că ne vom mai vedea şi cu alte ocazii, vă urez să vă bucuraţi pentru această experienţă şi sper să vă fie foarte util ceea ce am făcut împreună şi să ne vedem în alt context, spre rodirea acestor întâlniri“.
Şi diaconul Sorin Mihalache a ţinut să menţioneze bucuria unei astfel de experienţe, pe care a calificat-o una de „anduranţă intelectuală şi spirituală“. A fost o experienţă de anduranţă şi pentru formatori, pentru că n-au fost uşoare gestionarea unui bagaj atât de mare de date şi mai ales parcurgerea drumului lung între informaţie şi viaţă, o chestiune foarte provocatoare astăzi. „Ne rămâne o sarcină infinită, aceea de a face acest drum teribil de lung, extrem de necesar şi de pasionant, care leagă cele mai adânci şi mai abstracte informaţii cu viaţa însăşi. Dacă nu ajungem, după subiectele teoretice, la viaţă, zadarnică este orice formă de cunoaştere. Şi asta a fost provocarea noastră, pentru că dumneavoastră de fiecare dată aţi împins către viaţa concretă, prin intervenţiile şi întrebările dumneavoastră care voiau să lege direct problematica cursului de provocările cele mai concrete ale zilei, şi asta a făcut ca acest curs să fie adevărat, solicitant, punând în corzi mintea şi experienţa noastră, a profesorilor. Şi al doilea lucru foarte important pe care vreau să-l subliniez este că nu putem merge înainte fără dumneavoastră. Avem nevoie de pasiunea şi de perseverenţa dumneavoastră, pentru că nu suntem mulţi cei care preţuim acest domeniu. Şi aceasta pentru că dialogul dintre teologie, filosofie şi ştiinţă este un domeniu adeseori blamat, în unele momente chiar în mod justificat, fiind o arie apărută recent, insuficient formalizată. De aceea sunt necesare mai multe filtre critice, mai multe minţi atente, ca toate aspectele să fie puse la punct, şi din acest motiv pasiunea şi insistenţa dumneavoastră ne motivează de fiecare dată să nu renunţăm. Acestea sunt bucuria şi creşterea noastră în calitate de coordonatori ai programului, să vă vedem pasionaţi. Dacă am reuşit să transmitem această pasiune, cursul şi-a avut rostul lui“, a subliniat diac. Sorin Mihalache.
Dr. Hrisanti Bulugea a precizat că această experienţă a fost una extraordinară, întrucât fiecare modul, fiecare curs pe care l-a ţinut, l-a pregătit pornind de la chestiuni reale, de la întrebările pe care le primea la curs.
O imagine completă asupra întregii creaţii
Nu numai formatorii s-au exprimat pozitiv şi optimist cu privire la această experienţă, ci şi cei formaţi. Tânărul profesor de religie de la Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuţă“ din Bucureşti, Andrei Temistocle, găseşte utilitatea cursului mai ales datorită faptului că te ajută să priveşti global această relaţie: teologie, filosofie şi ştiinţă. „Îmi amintesc cu foarte mare plăcere de una din zilele în care am participat la curs, dimineaţa, iar după-amiază am avut ore la liceu. Vorbisem dimineaţă despre modelul acesta inflaţionist. Părintele diacon Sorin Mihalache a ţinut un seminar extraordinar, demn de amintit, şi am reuşit să reiau unele dintre idei la ora de religie în clasa a X-a cu foarte mare succes. Nu neapărat a contat faptul că am putut să redau, ci au contat imaginea şi perspectiva de ansamblu pe care copiii au simţit-o ca venind din partea profesorului. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că a potrivit lucrurile să fie în acest fel şi am convingerea că e o idee de bun augur şi cred că ar trebui, de ce nu, să fie continuat acest proiect şi pe viitor. Avem nevoie să înţelegem că lucrurile nu sunt atât de rupte unele de altele, aşa cum am fost obişnuiţi atât timp să credem.“
Claudia Maria Iluţi este profesoară de arte plastice la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“ din Bucureşti, iar motivul pentru care a ajuns la acest curs pe care a deprins să-l iubească este mottoul după care se ghidează în meseria pe care şi-a ales-o, şi anume acela de a lucra în armonie pentru armonia copiilor, iar acest curs, spune ea, a ajutat-o să dea o imagine mult mai complexă asupra întregii creaţii. „Îmi ajută mult să ştiu că latura artistică poate să aibă o legătură foarte strânsă nu numai cu divinitatea, nu numai cu filosofia, ci chiar şi cu ştiinţa. Şi nu spun asta referindu-mă la faptul că, ştiind că noi folosim culori, toate au baze ştiinţifice, la reacţii chimice, ci la modul în care culoarea şi creativitatea fac parte din viaţa noastră de zi cu zi, iar copiii trebuie să înţeleagă că e un proces foarte frumos. E adevărat că trebuie să muncească, dar e un proces complex şi e bine să nu se dea la o parte. Mi-ar plăcea foarte mult ca următorul modul să fie puţin mai complet din punctul meu de vedere, adică să fie dialogul dintre teologie, filosofie, ştiinţă şi artă. Pentru că eu cred că în artă se găsesc absolut toate. Este atât de complexă arta, încât ea ne ajută să ne completăm în istoria omenirii. Datorită artiştilor noi cunoaştem foarte multe lucruri. Înainte, imaginea unui artist şi principiul după care se forma erau acela de om complex. El încerca să ştie mai multe din toate, nu era deloc plafonat. Era un om al vremurilor lui, dar care făcea parte din elita intelectuală. Aşa că eu cred că noi, artiştii, ar trebui să ne întoarcem la acel om complet, căci artiştii trebuie să facă lumea mai frumoasă şi trebuie să scoatem în evidenţă, prin asumarea mesajului artistic, faptul că noi formăm şi viziunea, şi sufletul. Lucrăm cu toate, nu numai cu intelectul, ci şi cu sufletul, şi cu inima, şi cu mintea“, spune din convingere Claudia Iluţi.
De profesie inginer electronist în domeniul militar, dar şi absolvent de teologie didactică şi al unui program de master în Comunicare şi comuniune eclezială în spaţiul ortodox, domnul Ioan Burduşel caută acea componentă divină din microcosmosul fantastic şi aşa de bine pus la punct după acele legităţi pe care numai Dumnezeu le poate pune în practică şi-n viaţa oamenilor. „Şi în creaţie, şi în materie, nu am cuvinte să vă spun cât de mult m-am bucurat că există o altfel de componentă pe care, repet, ca inginer şi ca materialist al vremurilor trecute, având în vedere educaţia primită înainte de Revoluţia din 1989, nici nu credeam că este posibilă o astfel de dezvoltare a minţii, încât oamenii să ajungă să caute practic ceva care pune în mişcare, ceva care nu se vede şi totuşi există“.