Dar ceresc la sfinţirea bisericii

Un articol de: Jică Aionoaie - 20 Octombrie 2015

Aproape că nu este parohie din Mitropolia Moldovei și Bucovinei unde creștinii ortodocși să nu simtă nevoia construirii unei noi biserici. În această ecuație ziditoare și spirituală se înscrie și Garnizoana Huși, unde, la Batalionul 202 Apărare Chimică, Biologică, Radiologică și Nucleară - In­ter­venție la Dezastre (ACBRN) a fost sfințită Capela militară închinată Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, și Sfințiilor Îm­părați Constantin și Elena.

Multe și frumoase sunt bucuriile pe care Dumnezeu ni le oferă în cursul vieții, atunci când suntem pregătiți să le îmbrățișăm, atunci când ne implicăm cu trup, suflet și credință în obținerea lor, însă înălțarea și sfințirea unei biserici le întrece pe toate. Acolo, conștiința religioasă se înmănunchează cu actul ziditor, mulțimea participanților se manifestă ca unul, iar unul ca toți. Devenim mai bogați și mai întăriți în credința strămoșească, iar participarea la un astfel de eveniment reprezintă o adevărată binecuvântare pentru ființa noastră. Aproape că nu este parohie din Mitropolia Moldovei și Bucovinei unde creștinii orto­docși să nu simtă nevoia construirii unei noi biserici. În această ecuație ziditoare și spirituală, se înscrie și Garnizoana Huși, unde a fost sfințită duminică, 18 octombrie 2015, capela militară de către Preasfinţitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor. Această unitate militară, ce astăzi, 20 octombrie, aniversează 65 de ani de la înființare, după un periplu prin orașele Sighi­șoara, Făgăraș și Vaslui, și-a aflat în cele din urmă sălaș aici, la Huși, în orașul viilor, într-o locație dăruită de Episcopia Hușilor, pentru a sta de strajă la hotarul țării. Militarii din batalionul chimic simțeau că misiunea lor pe pământ nu este însă pe deplin împlinită dacă nu înalță și o biserică, chiar aici, în cazarmă, în imediata vecinătate a Catedralei episcopale din Huși. Și cum gândul era curat, iar țelul nobil, dorința a prins viață când fostul comandant, colonelul (r) Martin Cata, a preluat mesajul întregului personal și, astfel, în luna august a anului 2000 s-a pus piatra de temelie la biserica lor de suflet. Chiar dacă de la început nu au avut suficiente resurse financiare pentru a ridica singuri și rapid cetatea sufletului lor, au fost pe deplin convinși că, la timpul potrivit, Dumnezeu îi va lumina și-i va sprijini să-și ducă la bun sfârșit lucrarea începută împreună. Și așa s-a și întâmplat. Începând cu anul 2012, noul comandant de unitate, colonelul Adrian Vasile Perdun, om de acțiune, luminat de puterea credinței și ajutat de alți oameni cu suflet milostiv, a finalizat înălțarea capelei din cazarma militară. Așa că, în ziua sfințirii capelei militare, întregul personal al unității, alături de membrii familiilor acestora, de nota­bilitățile orașului și, bineînțeles, de toți cei care în timp au contribuit la zidirea acestui sfânt lăcaș de credință, precum și de alți cetățeni ai urbei hușene, au participat cu evlavie și bucurie la sfințirea bisericii. Parcă niciodată militarii batalionului chimic nu au așteptat un eveniment cu mai multă nerăbdare și cu mai multă emoție ca în această zi, la mijloc de octombrie. După ce toate ale sfințirii s-au încheiat în bună rânduială, Preasfințitul Corneliu, împreună cu soborul de preoți, a săvâșit Sfânta Liturghie. Și ce poate fi mai înălță­tor ca participarea cu trup și suflet la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a unei mul­țimi de enoriași-ctitori! Pot să spun că, după sfințirea bisericii, am văzut că oamenii sunt fericiți! Colonelul Adrian Vasile Perdun a înmânat drapelul capelei militare Prea­sfințitului Corneliu și a mulțumit pentru că a oficiat Slujba de Sfințire și pentru sprijinul pe care l-a primit din partea Episcopiei Hușilor de la punerea pietrei de temelie și pe toată durata construirii acesteia. La finalul evenimentului, toți parti­cipanții au intrat în biserica lor de suflet și s-au închinat în Sfântul Altar.