Deblocare prin CSAT a zece proiecte hidroenergetice

Finalizarea a zece hidrocentrale aflate în stadii avansate de construcție ar putea deveni un obiectiv de securitate națională, un aviz de principiu în acest sens fiind acordat în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Proiectul de lege discutat în CSAT, care urmează să parcurgă circuitul legislativ în procedură de urgență, va permite ca aceste centrale, aflate în blocaj din cauza procedurilor birocratice stufoase, să devină funcționale în maximum trei ani. 

Președintele interimar Ilie Bolojan, care a prezidat reuniunea de săptămâna trecută a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), a declarat că a susținut actul normativ prezentat la ședință privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate naţională în domeniul hidroenergiei. „Încă de dinainte de 1989, avem în lucru mai multe hidrocentrale, care sunt realizate în proporţii de la 60% până la 90% şi care nu sunt finalizate nici în prezent din cauza unor aspecte birocratice, unor procese care sunt pe rol, unor lipse de avize de mediu, de scoatere din fond forestier şi aşa mai departe”, a explicat Ilie Bolojan, potrivit Agerpres.

Ministrul energiei, Sebastian Burduja, a salutat avizul CSAT, susținând că este o premieră pentru România cadrul legislativ prin care proiectele hidroenergetice pot fi declarate oficial proiecte de securitate naţională. „Este primul pas real spre accelerarea marilor noastre investiţii şi spargerea barierelor birocraţiei inutile”, a spus Burduja.

Cadrul legislativ a fost necesar, potrivit ministrului, deoarece în prezent „trebuie peste 200 de avize şi autorizaţii pentru a face o hidrocentrală, iar zece hidrocentrale aproape finalizate (760 MW putere instalată) sunt blocate de decenii”. Practic, procedurile durează mai mult decât construcţia propriu-zisă.

„Proiectul prezentat astăzi (miercuri, 30 aprilie, n.r.) în faţa CSAT asigură finalizarea proiectelor hidroenergetice începute înainte de 1989 în maximum 3 ani de la demarare; permite derogări punctuale de la legislaţia de mediu, achiziţii şi fond forestier; instituie un regim accelerat de autorizare, expropriere şi construire; transformă marile baraje în zone protejate de drone sau alte ameninţări; face posibilă finalizarea urgentă a amenajărilor Răstoliţa, Jiu, Olt, Cerna, Paşcani şi altele”, a punctat Burduja.

În prezent, peste 40% din energia României este produsă în 188 de hidrocentrale, cu o putere instalată totală de peste 6.388 MW. În privința proiectelor hidroenergetice în curs de finalizare, majoritatea sunt gestionate de Hidroelectrica, iar cele mai importante sunt: Răstolița Mureș - în stadiu avansat de finalizare, cu o putere instalată de 35,2 MW; Livezeni Bumbești (65 MW), Pașcani Siret (12 MW), Cornetu Avrig (55 MW), Surduc Siriu (55 MW), Siret Cosmești Movileni (38 MW), Cerna Belareca (15 MW), Izbiceni Dunăre Islaz (29 MW). (C. Z.)