Despre concedii şi zile libere

Aşa cum arătam într-un material anterior, relaţiile dintre clerici şi cultele cărora aparţin (în cazul nostru Biserica Ortodoxă Română) nu fac obiectul unor raporturi juridice de muncă în sensul prevederilor Codului Muncii.

Între Biserica Ortodoxă Română şi personalul ei clerical nu se poate vorbi de raporturi de muncă, ci de raporturi statutar-canonice specifice, acestea decurgând din misiunea canonică a preotului. Acestea sunt raporturi de slujire şi misiune liber asumate, conform mărturisirii (declaraţiei) solemne publice rostite şi semnate de către fiecare candidat înaintea hirotoniei întru preot. Activitatea clerului se desfăşoară nu în baza unui contract individual de muncă, ci în baza unei împuterniciri date de Chiriarh, limitele acesteia fiind consemnate în Decizia chiriarhală şi în atribuţiile specifice de serviciu cuprinse într-o anexă la Decizie. Există însă câteva situaţii în care, prin analogie, se iau drept model prevederi ale Codului Muncii pentru soluţionarea unor probleme din activitatea cultului, de exemplu reglementarea concediului de odihnă anual şi a altor concedii. Deciziile chiriarhale menţionează că acesta (concediul de odihnă) se acordă în raport cu durata muncii şi vechimea în muncă. Potrivit Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut prin H.G. nr. 53/2008, Chiriarhul locului acordă concediul de odihnă personalului clerical şi neclerical din administraţia eparhială, protopopilor, personalului clerical de la parohii, precum şi personalului monahal, pentru îngrijirea sănătăţii - art. 88, lit. s). Conform art. 71, lit. h) şi i) din Statut, protoiereul (protopopul) aprobă preoţilor şi diaconilor din protopopiat până la 8 zile pe an din concediul legal de odihnă, asigurând suplinirea parohiei cu un alt preot şi informând despre aceasta Centrul Eparhial şi aprobă concediul de odihnă personalului neclerical de la parohii şi protopopiat, iar pentru personalul clerical înaintează Centrului Eparhial spre aprobare planificarea concediului anual de odihnă. Ca şi în dreptul muncii, slujitorii Bisericii au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, de minimum 21 de zile lucrătoare. Pe durata concediului de odihnă, aceştia vor primi o indemnizaţie ce reprezintă media zilnică a veniturilor din ultimele trei luni anterioare lunii în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. Indemnizaţia de concediu nu poate fi mai mică decât salariul de bază, sporul de vechime şi indemnizaţia pentru funcţia de conducere, luate împreună, corespunzător numărului de zile de concediu. Pe lângă concediul legal de odihnă, salariaţii au dreptul să beneficieze de zile libere plătite pentru evenimente deosebite în familie sau pentru alte situaţii, astfel: căsătoria salariatului - 5 zile, căsătoria unui copil - 2 zile, naşterea unui copil - 5 zile, decesul soţului, copilului, părinţilor, socrilor - 3 zile, decesul bunicilor, fraţilor, surorilor - 1 zi. De asemenea, slujitorilor Bisericii li se pot acorda, la cerere, concediu pentru formare profesională (concediu de studii). Concediile pentru formare profesională se acordă la solicitarea salariatului, pe perioada formării profesionale (studiilor), pe care salariatul o urmează din iniţiativa sa şi sunt fără plată. Potrivit art. 51 şi art. 54 din Codul Muncii, pe durata concediului de formare profesională (de studii) contractul individual de muncă se suspendă. Suspendarea contractului de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat şi a plăţii drepturilor de natură salarială de către angajator. Perioada concediului pentru formare profesională se stabileşte de comun acord între angajator şi angajat. Pe perioada suspendării contractului de muncă pentru acordarea concediului de formare profesională, angajatorul poate angaja o altă persoană pe perioadă determinată. Prin analogie, clericilor care se află la studii în străinătate li se aplică aceeaşi reglementare, în sensul că aceştia nu mai beneficiază de plata drepturilor de natură salarială. Ca şi salariaţii ce se supun reglementărilor Codului Muncii, clericii au dreptul la 30 de zile de concediu fără plată, acordat o singură dată, pentru pregătirea şi susţinerea lucrării de diplomă în învăţământul superior. Acest concediu se poate acorda şi fracţionat, la cerere. De asemenea, pentru rezolvarea unor situaţii personale se pot acorda concedii fără plată.